Noul pachet de sancțiuni al Londrei împotriva Minskului include interzicerea exportului de bancnote

Marea Britanie a interzis exportul de bancnote în Belarus. Pe lângă bancnote, Marea Britanie a interzis și exportul de echipamente industriale și de bunuri cu dublă utilizare în Belarus. De asemenea, este introdusă o interdicție privind importul de aur, ciment, cherestea și cauciuc din Belarus, scrie joi, 8 iunie curent, presa locală.

Noul pachet de sancțiuni al Londrei împotriva Minskului include interzicerea exportului de bancnote, echipamente industriale, bunuri și tehnologii cu dublă utilizare. În plus, se introduce o interdicție privind importul de aur, ciment, cherestea și cauciuc din Belarus, a declarat Ministerul britanic de Externe.

„Acest nou pachet crește presiunea economică asupra [președintelui belarus Alexander] Lukașenko și a regimului său, care facilitează în mod activ efortul de război al Rusiei și ignoră integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat ministrul britanic de externe James Cleverley într-o declarație (citat de Reuters).

După izbucnirea invaziei ruse în Ucraina, o serie de țări au impus sancțiuni nu numai împotriva Rusiei, ci și împotriva Belarusului, explicând acest lucru prin faptul că Minsk sprijină Moscova în război.

Alexandr Lukașenko a asigurat în repetate rânduri că armata belarusă nu ia parte la „operațiunea militară rusă” și a exclus un atac de la Minsk. În același timp, la începutul lunii octombrie a anului trecut, el a spus că Belarus participă la „operațiunea militară rusă” din Ucraina, dar nu își trimite armata în zona de luptă.

„Nu omorâm pe nimeni. Nu ne trimitem armata nicăieri. Nu ne încălcăm obligațiile”, a spus președintele belarus.

Potrivit lui Lukașenko, scopul Minskului este de a preveni răspândirea conflictului armat în Belarus și de a preveni o lovitură pe teritoriul său „sub pretextul unei operațiuni militare speciale din Polonia, Lituania și Letonia”.

În plus, la sfârșitul lunii martie, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că Moscova își va desfășura armele nucleare tactice (TNW) în Belarus. El a subliniat că nu vorbește despre transferul de arme nucleare tactice la Minsk. Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie au condamnat această decizie.

#bancnote #Alexandr Lukașenko #razboi #Marea Britanie #Belarus

O roșie proaspătă și coaptă are probabil cea mai mare valoare pe Stația Spațială Internațională. Mai ales dacă e prima cultivată în spațiu și a fost pierdută imediat după recoltare. Acesta este motivul pentru care astronautul Frank Rubio a devenit figura centrală a unei dileme ușor amuzante, pentru a cărei rezolvare a fost nevoie de luni întregi.

După ce a recoltat una dintre primele roșii cultivate vreodată în spațiu, la începutul acestui an, astronautul recunoaște că a pierdut-o.

„Am pus-o într-o pungă mică, iar unul dintre colegii mei de echipaj făcea un eveniment public cu niște elevi și m-am gândit că ar fi minunat să le arăt copiilor: „aceasta este prima roșie recoltată în spațiu”. Dar când am vrut să o iau, dispăruse”, a spus Rubio în timpul unui eveniment media din octombrie.

În mediul cu microgravitație al spațiului, orice lucru care nu este ancorat de perete riscă să plutească – și să rămână pentru eternitate ascuns într-un colț sau într-o crăpătură în laboratorul spațial, de mărimea unui teren de fotbal.

Rubio a spus că și-a petrecut până la 20 de ore din timpul său liber căutând acea roșie.

„Din păcate, pentru că asta este natura umană, mulți oameni spun că am mâncat roșia. Și am vrut să o găsesc tocmai pentru a dovedi că nu am mâncat-o”, a spus astronautul. „Dar nu a mai găsit-o”.

Rubio s-a întors pe Pământ pe 27 septembrie, iar prețioasa roșie a rămas la bordul stației spațiale. A rămas pierdută până săptămâna aceasta.

În timpul unei conferințe de presă, miercuri, membrii echipajului de șapte persoane de pe stația spațială au dezvăluit că au localizat în sfârșit roșia.

Rubio „a fost acuzat de ceva vreme că a mâncat roșia. Dar îl putem exonera”, a spus astronautul NASA Jasmin Moghbeli.

Astronauții nu au dezvăluit unde se afla roșia și nici nu au precizat în ce stare se afla când a fost găsită.

Întoarcerea lui Rubio pe Pământ în septembrie a fost un moment istoric. Şederea sa pe staţia spaţială – care a durat mai bine de un an – a stabilit un record pentru cea mai lungă perioadă petrecută vreodată de un astronaut american în microgravitaţie. Inițial, Rubio se aștepta să petreacă doar șase luni la bordul Stației Spațiale Internaționale.

În schimb, a rămas 371 de zile, după descoperirea unei scurgeri de lichid de răcire la nava spațială rusă Soyuz care îl adusese pe ISS. În interviul său din octombrie, Rubio a povestit cât de dificil a fost momentul în care a aflat că nu se poate întoarce acasă. „Mi-am permis o zi în care să fiu trist și să-mi plâng de milă, apoi am spus: ok, să avem o atitudine bună și să încercăm să facem lucrurile cât mai bine”, a spus Rubio.