Mircea Eșanu este noul șef la Agenției Servicii Publice. Anunțul a fost făcut de Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru digitalizare pe rețelele de socializare. Se întâmplă după ce ieri, 16 august, Vladislav Zara și-a depus demisia.

Într-o postare pe Facebook, Țurcanu a precizat că l-a prezentant pe Eșanu echipei de la ASP astăzi.

„Având mandatul de a coordona activitatea instituțiilor publice din sfera mea de competenţă, astăzi l-am prezentat pe noul director al Agenției Servicii Publice, Mircea Esanu, colectivului instituției. ASP are un rol esențial în procesul de modernizare și digitalizare a sectorului public. Domnul Eșanu este un specialist de excepție în domeniu și are o vastă experiență de activitate, inclusiv cu donatorii. Am reconfirmat deplina susținere din partea echipei guvernamentale pentru toate inițiativele bune, astfel încât să oferim oamenilor servicii publice calitative și la prețuri mici”, a scris Țurcanu.

Mircea Eșanu a fost manager de proiect la UNDP Moldova în perioada 2009-2012, iar din 2012 până în 2014 a fost membru al Consiliului de Presă. Eșanu a fost în perioada 2014-2019 și director al Fondului de Investiții Sociale în Moldova.

În septembrie 2019, Mircea Eșanu a fost numit de Guvernul Maia Sandu în calitate de director interimar al ASP, iar după ce Guvernul Sandu a fost demis de Parlament, Eșanu și-a prezentat și el demisia.

Acesta și-a continuat cariera în calitate de manager de program la Fundația germană „Konrad Adenauer”, reprezentanța în Republica Moldova.

Mircea Eșanu a fost și șef de cabinet al premierului interimar Aureliu Ciocoi.

#ASP #Esanu #sef nou #Zara

Un lider rus a făcut amenințări grave la adresa unei țări europene. Este vorba despre Dmitri Medvedev care a amenințat Lituania cu dispariția de pe hartă. Dumnezeu să ne ferească, și-a însoțit amenințarea fostul președinte și premier al Rusiei, scrie mediafax.ro.

Amenințările au fost lansate de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei în timpul unei declarații, potrivit Clash Report. El a reacționat la o informație conform căreia Lituania ar fi dispusă să găzduiască armele nucleare ale aliaților occidentali.

„După cum înțeleg eu, Lituania a vorbit despre posibilitatea de a deschide ușa pentru amplasarea oricărui tip de armă, inclusiv a armelor nucleare. Dacă, Dumnezeu să ne ferească, se întâmplă ceva de genul acesta și trebuie să reacționăm la acțiunile lor, nimeni nu va interveni în locul lor. Celebrul Articol 5 al Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi aplicat. Toată lumea recunoaște acest lucru, deoarece, dacă ar fi aplicat, ar fi o catastrofă globală, planetară. Lituania va dispărea de pe harta lumii”, a spus Dmitri Medvedev.

Dmitri Medvedev este un important om politic rus, fost președinte al Federației Ruse (2008–2012) și fost prim-ministru (2012–2020). În prezent, el ocupă funcțiile de vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și de președinte al partidului de guvernământ Rusia Unită.

Medvedev este unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Vladimir Putin. În timpul mandatului său prezidențial a promovat o imagine de modernizator cu viziuni liberale. Totuși, după declanșarea invaziei ruse în Ucraina din 2022 el s-a transformat radical, devenind una dintre cele mai agresive și radicale voci pro-război de la Kremlin.

Medvedev nu este la prima amenințare apocaliptică

De la declanșarea războiului din Ucraina, Dmitri Medvedev a lansat o serie de amenințări apocaliptice, utilizarea armelor nucleare fiind tema sa centrală. Mesajele sale, publicate de regulă pe Telegram, sunt folosite indirect de Kremlin pentru a descuraja țările din Occident.

În una dintre declarațiile recente, el a avertizat că omenirea se află la „doar câteva secunde” de miezul nopții pe Ceasul Apocalipsei din cauza acțiunilor NATO. Medvedev a mai spus că orice atac masiv asupra teritoriului rus sau furnizarea de arme atomice Ucrainei de către Occident va declanșa automat o ripostă nucleară totală din partea Moscovei.

A vorbit despre al treilea război mondial și a amenințat cu ștergerea de pe fața pământului a Ucrainei, dar și a altor țări precum Germania, Finlanda, Polonia și Marea Britanie.