Noutate bună! Scad ratele dobânzilor la creditele acordate în Programul „Prima Casă”

Scad ratele dobânzilor la creditele acordate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”. Din 1 iulie, rata maximă a dobânzii anuale pentru creditele noi acordate prin acest program constituie 10,87% anual, ceea ce este cu 5,8 puncte procentuale mai puțin decât rata maximă a dobânzii aplicată până în prezent, transmite IPN.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului precizează că revizuirea ratei de referință a fost posibilă odată cu scăderea ritmului de creștere a inflației și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei. Astfel, ratele lunare la credite, achitate de beneficiarii activi se vor reduce semnificativ, iar potențialii beneficiari ai programului vor putea contracta credite noi în condiții mai avantajoase.

„De la începutul anului, ratele la depozitele noi atrase de către bănci sunt în scădere constantă, fapt ce influențează pozitiv ratele la creditele noi acordate de către bănci. În cadrul Programului „Prima Casă”, drept rată de referință servește rata medie ponderată a dobânzii la depozitele noi atrase de către bănci, care pentru luna mai a anului curent a fost de 7,62%, comparativ cu 13,42% în noiembrie 2022”, se arată într-un comunicat de presă al ODA.

Instituția oferă garanții de stat la creditele accesate de la băncile comerciale prin Programul „Prima Casă”. Din anul 2018 până în prezent, prin intermediul programului au fost acordate credite cu o valoare cumulativă de peste 4,4 miliarde de lei, fiind procurate 8 113 locuințe. Din cei 8113 beneficiari, 5 571 sunt familii, iar 2 542 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a beneficiarilor este de 31 de ani.

Majoritatea locuințelor procurate sunt amplasate în zone urbane – 7 566 la număr, iar 547 sunt amplasate zone rurale. Peste 90% din imobilele procurate reprezintă locuințe de tip apartament, iar 768 sunt case de locuit individuale. Suprafața medie a unei locuințe procurate este de 61 de metri pătrați, cu o valoare medie de circa 640 de mii de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dobanzi #Prima Casă #Credite #moldoveni

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.