Poate credeți că a oferi locul dumneavoastră unei persoane în vârstă în mijloacele de transport în comun este un gest de considerație, dar experții au arătat că acest lucru ar putea, de fapt, să le afecteze sănătatea pe măsură ce îmbătrânesc. De fapt, persoanele în vârstă ar trebui să fie încurajate să stea în picioare și descurajate să se relaxeze pentru a se menține în formă, susține un profesor de la Oxford.

„Statul în picioare este un exercițiu excelent pentru ei”

Sir Muir Gray, consilier clinic al Public Health England, a spus că persoanele în vârstă ar trebui să încerce să meargă pe jos timp de zece minute pe zi, iar rudele ar trebui să le încurajeze să urce pe scări în loc să folosească liftul.

„Trebuie să încurajăm activitatea pe măsură ce îmbătrânim – nu să le spunem oamenilor să se odihnească”, a declarat acesta pentru The Sun. „Nu cumpărați un ascensor de scări pentru părinții dumneavoastră îmbătrâniți, puneți o a doua balustradă. „Și gândiți-vă de două ori înainte de a renunța la locul dumneavoastră în autobuz sau în tren pentru o persoană în vârstă. Statul în picioare este un exercițiu excelent pentru ei”.

Un efort concertat pentru a încuraja persoanele în vârstă să se mențină active poate să le ajute să trăiască mai independent și să reducă nevoia de asistență socială, susțin alți experți într-un nou raport publicat în The British Medical Journal.

Scarlett McNally, chirurg ortoped la Eastbourne District General Hospital, spune că „exercițiile fizice pot inversa declinul și pot menține o persoană deasupra pragului pentru a avea nevoie de îngrijire sporită”.

În articolul din BMJ, experții în sănătate susțin că efectele îmbătrânirii sunt adesea confundate cu pierderea condiției fizice – și că, de fapt, pierderea condiției fizice este cea care crește riscul de a avea nevoie de asistență socială.

De fapt, dovezile arată că persoanele de vârstă mijlocie și mai în vârstă „își pot crește nivelul de fitness până la cel al unei persoane medii cu un deceniu mai tinere prin exerciții fizice regulate”.

Mai mult, studiile au arătat, de asemenea, că menținerea în formă poate îmbunătăți capacitatea cognitivă și reduce riscul de demență.

„Poate face diferența crucială între a trăi bine sau a fi dependent de asistență”

Atitudinea predominantă conform căreia exercițiile fizice sunt pentru tineri, în timp ce persoanele în vârstă ar trebui încurajate să se relaxeze „trebuie să fie contestată”, scriu ei. „S-a demonstrat că sălile de sport, grupurile de mers pe jos, grădinăritul, cluburile de gătit și voluntariatul îmbunătățesc sănătatea și bunăstarea persoanelor de toate vârstele cu afecțiuni de lungă durată”.

Experții spun că exercițiile fizice și menținerea activă trebuie să fie mai accesibile pentru persoanele în vârstă.

În loc să zacă în paturi de spital ori de câte ori sunt bolnavi, autorii solicită să se pună mai mult accent pe reabilitare și sprijin.

„Avem nevoie ca indivizii să înțeleagă rolul lor în reducerea cererii de asistență socială prin faptul că sunt activi”, scriu ei. „Decalajul dintre cel mai bun nivel posibil de abilitate și abilitatea reală poate fi redus la orice vârstă, indiferent de câte afecțiuni de lungă durată ar putea avea persoana în cauză.”

Creșterea nivelului de abilitate „poate nu doar să readucă persoana la abilitatea de care se bucura cu 10 ani mai devreme, ci poate face diferența crucială între a trăi bine la domiciliu sau a fi dependent de asistență sau de îngrijire rezidențială”, concluzionează ei.

#batrani #mijloace de transport #Oxford

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.