O nouă cercetare a arătat că unele dintre cele mai populare locuri turistice din Europa merg, din păcate, mână în mână cu unele dintre cele mai grave statistici privind furturile din buzunare de pe continent. Italia a ieșit pe primul loc, cu cea mai mare proporție dintre toate țările de pe continent, urmată de Franța și Spania, potrivit euronews.com.

Punctele fierbinți ale hoților de buzunare din Italia sunt răspândite în toată țara:

Fontana di Trevi, emblemată a capitalei, a ieșit pe primul loc în acest clasament specific țării. Capodopera arhitecturală din secolul al XVIII-lea înregistrează o medie impresionantă de 1.000 de vizitatori pe oră. Turiștii aruncă în jur de 1.000.000 de euro în apele sale în fiecare an – dar este important ca vizitatorii să fie atenți la mulțime în timp ce își aruncă mărunțișul.
De asemenea, la Roma, Colosseumul antic și Panteonul s-au dovedit a fi puncte fierbinți pentru hoții de buzunare.
În afara Orașului Etern, Domul din Milano și Gallerie Degli Uffizi din Florența au fost, de asemenea, raportate ca având cel mai mare volum de obiecte personale furate în recenziile de călătorie online din Italia.

Paris vine imediat după Roma

Franța este o destinație extrem de populară pentru turiștii din întreaga lume, Parisul fiind în mod constant unul dintre cele mai vizitate orașe din întreaga lume. Din nefericire, cercetarea a constatat că orașul are al doilea cel mai mare număr de mențiuni de furt din buzunare din toată Europa, cu 251 la un milion de vizitatori.

Toate cele cinci atracții de top monitorizate se află în Paris – iar faimosul Turn Eiffel a fost, poate deloc surprinzător, considerat cel mai riscant pentru furturile de la turiști.
Alte locuri din capitala Franței unde trebuie să fiți foarte vigilenți sunt Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame de Paris și Musée d’Orsay și Luvrul.

Spania și Germania, la egalitate

În ciuda faptului că atrag tipuri de turiști destul de diferite, s-a constatat că atât Spania, cât și Germania au înregistrat fiecare 111 cazuri de furt la un milion de vizitatori.

Barcelona este renumită pentru furturile din buzunare, așa că nu este de mirare că Las Ramblas se află în fruntea listei.
Una dintre cele mai aglomerate străzi pietonale din Europa, Las Ramblas este renumită pentru furturile sale, multe dintre acestea având loc în timp ce vizitatorii urmăresc unul dintre numeroșii artiști stradali.
De asemenea, în Barcelona, extrem de populara Sagrada Familia este un loc în care trebuie să aveți grijă, Plaza Mayor și Muzeul Național Prado din Madrid sunt alte puncte de atracție unde să fiți cu băgare de seamă, precum și palatul unic Alhambra din Granada.
În Germania, cel mai riscant loc pentru furtul din buzunare este Poarta Brandenburg din Berlin. Monumentul din secolul al XVIII-lea este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai emblematice monumente ale orașului – însă capitala găzduiește patru dintre locurile turistice cele mai afectate de furtul din buzunare.
Clădirea Reichstag din Berlin, East Side Gallery și Memorialul Holocaustului sunt, de asemenea, potențial periculoase pentru furt, mai ales în perioadele aglomerate.
În afara capitalei, Marienplatz din München este locul în care trebuie să vă asigurați că vă supravegheați bunurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Amsterdam se află cele mai riscante locuri din Olanda în care poți rămâne fără bunuri

Faimosul Cartier Roșu din Amsterdam este una dintre cele mai populare destinații pentru turiștii din întreaga Olanda. Este, de asemenea, locul în care turiștii au cele mai mari șanse să fie victima unui hoț de buzunare din țară. Amplasarea sa în centrul orașului joacă probabil un rol în această situație și ar putea fi schimbată pe măsură ce autoritățile din Amsterdam iau în considerare mutarea cartierului în afara centrului aglomerat.
Casa Anne Frank, Vondelpark, Rijksmuseum și Muzeul Van Gogh sunt toate extrem de populare – și vin la pachet cu pericolul hoților de buzunare.
Greg Wilson, fondator și director executiv al Quotezone, spune că, deși este regretabil că atât de multe atracții din Europa prezintă un risc, există măsuri pe care le puteți lua pentru a diminua riscurile.

#Europa #furturi #Top țări

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.