O nouă cercetare a arătat că unele dintre cele mai populare locuri turistice din Europa merg, din păcate, mână în mână cu unele dintre cele mai grave statistici privind furturile din buzunare de pe continent. Italia a ieșit pe primul loc, cu cea mai mare proporție dintre toate țările de pe continent, urmată de Franța și Spania, potrivit euronews.com.

Punctele fierbinți ale hoților de buzunare din Italia sunt răspândite în toată țara:

Fontana di Trevi, emblemată a capitalei, a ieșit pe primul loc în acest clasament specific țării. Capodopera arhitecturală din secolul al XVIII-lea înregistrează o medie impresionantă de 1.000 de vizitatori pe oră. Turiștii aruncă în jur de 1.000.000 de euro în apele sale în fiecare an – dar este important ca vizitatorii să fie atenți la mulțime în timp ce își aruncă mărunțișul.
De asemenea, la Roma, Colosseumul antic și Panteonul s-au dovedit a fi puncte fierbinți pentru hoții de buzunare.
În afara Orașului Etern, Domul din Milano și Gallerie Degli Uffizi din Florența au fost, de asemenea, raportate ca având cel mai mare volum de obiecte personale furate în recenziile de călătorie online din Italia.

Paris vine imediat după Roma

Franța este o destinație extrem de populară pentru turiștii din întreaga lume, Parisul fiind în mod constant unul dintre cele mai vizitate orașe din întreaga lume. Din nefericire, cercetarea a constatat că orașul are al doilea cel mai mare număr de mențiuni de furt din buzunare din toată Europa, cu 251 la un milion de vizitatori.

Toate cele cinci atracții de top monitorizate se află în Paris – iar faimosul Turn Eiffel a fost, poate deloc surprinzător, considerat cel mai riscant pentru furturile de la turiști.
Alte locuri din capitala Franței unde trebuie să fiți foarte vigilenți sunt Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame de Paris și Musée d’Orsay și Luvrul.

Spania și Germania, la egalitate

În ciuda faptului că atrag tipuri de turiști destul de diferite, s-a constatat că atât Spania, cât și Germania au înregistrat fiecare 111 cazuri de furt la un milion de vizitatori.

Barcelona este renumită pentru furturile din buzunare, așa că nu este de mirare că Las Ramblas se află în fruntea listei.
Una dintre cele mai aglomerate străzi pietonale din Europa, Las Ramblas este renumită pentru furturile sale, multe dintre acestea având loc în timp ce vizitatorii urmăresc unul dintre numeroșii artiști stradali.
De asemenea, în Barcelona, extrem de populara Sagrada Familia este un loc în care trebuie să aveți grijă, Plaza Mayor și Muzeul Național Prado din Madrid sunt alte puncte de atracție unde să fiți cu băgare de seamă, precum și palatul unic Alhambra din Granada.
În Germania, cel mai riscant loc pentru furtul din buzunare este Poarta Brandenburg din Berlin. Monumentul din secolul al XVIII-lea este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai emblematice monumente ale orașului – însă capitala găzduiește patru dintre locurile turistice cele mai afectate de furtul din buzunare.
Clădirea Reichstag din Berlin, East Side Gallery și Memorialul Holocaustului sunt, de asemenea, potențial periculoase pentru furt, mai ales în perioadele aglomerate.
În afara capitalei, Marienplatz din München este locul în care trebuie să vă asigurați că vă supravegheați bunurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În Amsterdam se află cele mai riscante locuri din Olanda în care poți rămâne fără bunuri

Faimosul Cartier Roșu din Amsterdam este una dintre cele mai populare destinații pentru turiștii din întreaga Olanda. Este, de asemenea, locul în care turiștii au cele mai mari șanse să fie victima unui hoț de buzunare din țară. Amplasarea sa în centrul orașului joacă probabil un rol în această situație și ar putea fi schimbată pe măsură ce autoritățile din Amsterdam iau în considerare mutarea cartierului în afara centrului aglomerat.
Casa Anne Frank, Vondelpark, Rijksmuseum și Muzeul Van Gogh sunt toate extrem de populare – și vin la pachet cu pericolul hoților de buzunare.
Greg Wilson, fondator și director executiv al Quotezone, spune că, deși este regretabil că atât de multe atracții din Europa prezintă un risc, există măsuri pe care le puteți lua pentru a diminua riscurile.

#Europa #furturi #Top țări

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.