Liderii europeni au reacționat ferm în urma atacurilor asupra Ucrainei din noaptea de 15 iunie, în contextul unor evoluții diplomatice importante între Kiev și Uniunea Europeană. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că nu este o coincidență faptul că Rusia a lansat bombardamentele chiar în ziua în care Ucraina a deschis primul său grup de negocieri cu UE.

„Momentul atacului Rusiei vorbește de la sine. În ziua în care Ucraina își deschide primul grup de negocieri cu UE, Moscova demonstrează încă o dată ceea ce se teme cel mai mult: o Ucraină democratică ferm înrădăcinată în Europa”, a subliniat Marta Kos.

În același timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns imediat după raid, anunțând că tema presiunii asupra Rusiei va fi discutată la nivel înalt.

„Astăzi, liderii G7 se întâlnesc la Evian. Vom discuta măsuri suplimentare pentru a crește presiunea asupra Rusiei, a-l implica pe Putin în procesul de negocieri și a opri această crimă fără sens”, a menționat președinta Comisiei Europene.

Potrivit informațiilor, liderii G7 urmează să analizeze la summitul de astăzi, desfășurat la Evian, noi măsuri de răspuns și presiune politică.

Amintim că Rusia a lansat un atac masiv în noaptea de 15 iunie asupra capitalei Kiev. În urma bombardamentelor, cinci persoane au murit, iar numărul răniților a crescut la 34. De asemenea, a fost afectat un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO, Lavra Peșterilor din Kiev (Lavra Pecerska), care a suferit distrugeri în urma atacului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kiev, sub atac: incendiu la Lavra Peșterilor, 4 morți și 23 de răniți după bombardamente

#atacuri #război Ucraina #reacții #Uniunea Europeana #Ursula

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.