Liderii europeni au reacționat ferm în urma atacurilor asupra Ucrainei din noaptea de 15 iunie, în contextul unor evoluții diplomatice importante între Kiev și Uniunea Europeană. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că nu este o coincidență faptul că Rusia a lansat bombardamentele chiar în ziua în care Ucraina a deschis primul său grup de negocieri cu UE.

„Momentul atacului Rusiei vorbește de la sine. În ziua în care Ucraina își deschide primul grup de negocieri cu UE, Moscova demonstrează încă o dată ceea ce se teme cel mai mult: o Ucraină democratică ferm înrădăcinată în Europa”, a subliniat Marta Kos.

În același timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a răspuns imediat după raid, anunțând că tema presiunii asupra Rusiei va fi discutată la nivel înalt.

„Astăzi, liderii G7 se întâlnesc la Evian. Vom discuta măsuri suplimentare pentru a crește presiunea asupra Rusiei, a-l implica pe Putin în procesul de negocieri și a opri această crimă fără sens”, a menționat președinta Comisiei Europene.

Potrivit informațiilor, liderii G7 urmează să analizeze la summitul de astăzi, desfășurat la Evian, noi măsuri de răspuns și presiune politică.

Amintim că Rusia a lansat un atac masiv în noaptea de 15 iunie asupra capitalei Kiev. În urma bombardamentelor, cinci persoane au murit, iar numărul răniților a crescut la 34. De asemenea, a fost afectat un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO, Lavra Peșterilor din Kiev (Lavra Pecerska), care a suferit distrugeri în urma atacului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Kiev, sub atac: incendiu la Lavra Peșterilor, 4 morți și 23 de răniți după bombardamente

#atacuri #război Ucraina #reacții #Uniunea Europeana #Ursula

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.