„Naftogaz”-ul Ucrainei a câștigat o „nouă” licitație în urma ofertei expuse de compania moldovenească „Energocom”, urmând să livreze peste 12 milioane de metri cubi de gaze naturale. Despre asta a anunțat directorul Departamentului pentru Comunicații Integrate din cadrul companiei, Maxim Beleavski. Vineri, 29 octombrie curent, a reușit să livreze 500 de mii de metri cubi, scrie presa locală, inclusiv pe site-ul oficial. Ieri și azi, informația a fost preluată la greu de presa rusă.

Inițial, o publicație ucraineană scria la începutul săptămânii, 25 octombrie curent, cu referire la surse că „Naftogaz” ar fi semnat cu „Energocom” un acord pentru livrare de gaze naturale în volum de până la 700 de milioane de metri cubi, în caz de necesitate. În aceeași zi, prim-ministra Natalia Garilița a negat informația, calificând-o „o știre falsă”.

Însă serviciul de presă al „Naftogaz” totuși a confirmat informația parțial pentru un portal ucrainean, precum că există o înțelegere cu semnături, însă nu este specificat nici volumul de gaze naturale, nici prețul. Deja joi, 28 octombrie curent, același Maxim Beleavski a anunțat că „Naftogaz” a câștigat o licitație a „Energocom”-ului Republicii Moldova pentru livrare de gaze naturale în volum de 500 de mii de metri cubi.

Mai târziu, „Naftogaz” a participat la procedura de achiziție a gazelor naturale, care a desfășurat-o „Energocom”-ul Republicii Moldova. În rezultat, a fost încheiat un contract individual de cumpărare-vânzare cu un volum de 128.525 W/m², ceea ce ar însemna circa 12,125 milioane de metri cubi.

Deocamdată, nu se cunoaște ceva despre preț.

Amintim că Republica Moldova a semnat un contract pe termen lung, mai exact pe cinci ani, cu „Gazprom”-ul Rusiei în seara de vineri, 29 octombrie 2021, ceea ce înseamnă că de pe data de 1 noiembrie curent această companie ne va livra gaze naturale. Presa rusă a scris pe surse că prețul ar fi între 500-600 de dolari pentru mia de metri cubi, însă viceprim-ministrul moldovean, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat despre un alt preț – în jur de 450 de dolari și mai puțin pentru același volum.

Formula de formare a prețului nu a fost publicată, însă ar fi fost cea propusă de partea moldovenească. Totodată, a existat o condiție la semnarea contractului – să fie organizat un audit privind „datoria istorică” a țării care se ridică la peste 700 de milioane de dolari.

#gaz #Gazprom #Naftogaz #Republica Moldova

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege