Liderii statelor G20, reuniţi la Roma, au aprobat sâmbătă, 30 octombrie 2021, un acord istoric privind o reformă fiscală internaţională, care îşi propune să pună capăt paradisurilor fiscale prin introducerea unui impozit minimal de 15% din profiturile companiilor multinaţionale, încheind astfel o suită de acorduri prealabile la nivelul miniștrilor de finanțe G20, precum și la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

„Astăzi, toţi şefii de stat din G20 au aprobat un acord istoric privind noi reguli fiscale internaţionale”, a anunţat secretarul american al trezoreriei, Janet Yellen, într-un comunicat.

Unda verde va fi oficializată duminică în declaraţia finală a Summitului G20.

Acordul fusese convenit de principiu sub egida OCDE de 136 de ţări, inclusiv România, ce realizează aproximativ 90% din PIB-ul mondial. Acordul a fost salutat de îndată la acel moment de președintele francez Emmanuel Macron, un susținător al acestui demers, de ministrul său de finanțe Bruno Le Maire, și de ministrul german al finanțelor, Olaf Scholz, cel mai mai probabil viitor cancelar al Germaniei. Atât Macron și Le Maire, cât și Olaf Scholz, sunt prezenți la summitul G20 de la Roma.

De altfel, Franţa doreşte ca, în prima jumătate a anului viitor, când va asigura preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, să fie adoptată o directivă europeană privind impozitul minim, pentru care este nevoie de unanimitate.

Reforma ar urma să le permită acestor ţări să economisească 150 de miliarde dolari graţie impunerii impozitului minim.

Unul dintre obiectivele acestei reforme este ca multinaţionalele, mai ales GAFA (acronim ce desemnează giganţii Google, Amazon, Facebook şi Apple), să nu mai plătească impozite derizorii pe veniturile lor.

Planul axat pe doi piloniare rolul de a asigura că marile companii multinaţionale achită impozite acolo unde îşi desfăşoară activităţile şi obţin profituri, conferind siguranţa necesară şi stabilitate sistemului fiscal internaţional”, a precizat OCDE.

Pilonul Unu al Planului va asigura distribuirea profiturilor şi a drepturilor de impozitare la nivelul ţărilor în cazul marilor companii multinaţionale, inclusiv în cazul companiilor digitale. Vor fi realocate unele drepturi de impozitare asupra companiilor multinaţionale din ţările de origine spre pieţele în care acestea au activităţi de afaceri şi obţin profituri, indiferent dacă aceste companii au prezenţă fizică în acele zone.

Pilonul Doi va pune bazele în competiţia privind taxarea veniturilor corporative, prin introducerea unei cote minime de taxare corporativă la nivel mondial, pe care ţările o pot utiliza pentru a-şi proteja bazele de impozitare

Printre ţările care au semnat Declaraţia comună a OCDE s-au numărat Statele Unite, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Japonia, Coreea de Sud, Elveţia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Suedia, Turcia şi Ucraina.

#acord #Italia #Summit

Premierul ucrainean Serghii Korețki a invitat duminică persoanele vulnerabile să se mute în afara marilor orașe înainte de sosirea iernii pentru a evita supraîncărcarea serviciilor de urgență în caz de atacuri rusești, relatează AFP, scrie Agerpres.

Iarna trecută, bombardamentele sistematice rusești împotriva infrastructurilor energetice ucrainene au privat o parte a țării de electricitate și încălzire, în timp ce temperaturile coborau câteodată până la minus 20 de grade Celsius.

”Există persoane cu mobilitate redusă sau cu dizabilități. De ce rude sau serviciile sociale ale orașului să nu aibă grijă de aceste persoane?”, a declarat el într-un interviu la postul de televiziune ucrainean TSN, adăugând: ”Puteți să o faceți dinainte, înainte de iarnă!”.

Totuși, Korețki a subliniat că el nu face apel la locuitori ”să plece”, o decizie pe care a calificat-o drept ”măsură extremă”.

Pe măsură ce temperaturile scad, AFP a observat comercianți din Kiev testându-și generatoarele în pregătirea pentru iarnă. Unii locuitori ai capitalei au spus, de asemenea, că se gândesc să părăsească orașul.

Rusia și-a intensificat atacurile asupra Kievului în ultimele săptămâni, utilizând zi și noapte drone cu reacție pe care antiaeriana ucraineană abia reușește să le intercepteze.

De la începutul verii, numeroase infrastructuri civile, logistice și comerciale se află în colimatorul Moscovei, pe care președintele Volodimir Zelenski o acuză că încearcă să paralizeze economia Ucrainei, care la rândul său a crescut distanța de lovire în profunzimea Rusiei.