Comisia Pre-Vetting anunță că Ludmila Ouș, candidată la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de pe lista propusă de Parlament, s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea.

„Decizia Comisiei a fost transmisă candidatei și instituției responsabile de organizarea concursului, în acest caz Parlamentul. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Ludmila Ouș are la dispoziție 48 de ore ca să anunțe Comisia dacă acceptă publicarea deciziei motivate. Comisia va plasa decizia pe pagina sa web, dacă candidata nu se va opune publicării”, anunță responsabilii Comisiei.

Precizăm că 12 candidați non-judecători, cu experiență profesională în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, au fost înaintați de Parlament la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii și sunt evaluați de Comisia Pre-Vetting sub aspectul integrității lor financiare și etice.

Până în acest moment, doi candidați nu au promovat evaluarea din motiv că nu au depus la timp declarația pentru 5 ani, alții doi s-au retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea.

Realitatea.md precizează că Ludmila Ouș este magistrata care a examinat dosarul fostului premier Vlad Filat, acuzat de corupere pasivă și trafic de influență. Aceasta a deținut funcția de judecătoare la Curtea de Apel Chișinău din anul 2014 până în 2018.

În octombrie 2018, Ouș și alte patru judecătoare au fost reținute. Acestora li s-a deschis un dosar penal pentru corupție.

#CSM #parlament #pre-vetting

În satul Gaidar din autonomia Găgăuză se păstrează unul dintre cele mai rare monumente de arhitectură rurală din Republica Moldova – o moară de vânt construită în anul 1864 și ridicată în întregime din lemn, inclusiv mecanismele sale interioare.

Piesele componente ale morii au fost aduse din Ucraina și asamblate în satul Gaidar, unde a devenit, timp de generații, locul în care oamenii veneau să macine grâul și porumbul adus de pe câmpuri. Deși pare o construcție simplă, mecanismul interior este ingenios: toate procesele de măcinare pot fi controlate de o singură persoană.

Interiorul morii este alcătuit dintr-un sistem de roți, axe și rotițe din lemn, care transmit energia vântului către pietrele de moară. Atunci când palele se învârteau, întregul mecanism începea să funcționeze, transformând boabele de grâu în făină. .

Moara din Gaidar a continuat să funcționeze până în anul 2005. Chiar dacă tehnologiile moderne au înlocuit de mult metodele tradiționale de măcinare, această construcție a rămas un simbol al meșteșugurilor de altădată.

În Republica Moldova au mai rămas doar patru mori de vânt, însă dintre acestea moara din Gaidar este considerată cea mai bine păstrată. Tocmai de aceea, în ultimii ani, a devenit obiectul unui amplu proiect de conservare.

Restaurarea a fost realizată cu sprijinul Uniunii Europene, prin Programul „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – PNUD. Costurile lucrărilor de conservare și restaurare au depășit 50.000 de euro.

Specialiștii au urmărit păstrarea elementelor originale ale construcției. Lemnul a fost tratat și consolidat, mecanismele au fost reparate, iar structura morii a fost readusă cât mai aproape de forma sa inițială. Scopul restaurării a fost nu doar conservarea monumentului, ci și valorificarea lui ca obiectiv turistic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vizitatorii pot descoperi aici nu doar o construcție veche de peste un secol, ci și o filă vie din istoria satelor din sudul Moldovei – povestea unei tehnologii simple și ingenioase, în care vântul punea în mișcare mecanismele de lemn care măcinau cerealele.

#aehitectura #Gagauzia #monument #Republica Moldova