Locuitorii cartierului podul Chișinăului din Bălți vor avea în curând un lăcaș sfânt mai aproape de ei. Noua biserică, cu o capacitate de 150 de persoane, va fi ridicată cu sprijinul Guvernului României. Vineri, 15 noiembrie, un sobor de preoți, în frunte cu Preasfințitul Antonie, Episcop de Bălți, a pus piatra de temelie, transmite nordnews.md.

Evenimentul a adunat zeci de credincioși, care au întâmpinat cu bucurie vestea construirii noii biserici.

Mihai Tican, gerant interimar al Consulatului General al României la Bălți, a fost și el prezent la eveniment, accentuând importanța construirii bisericilor pentru oamenii creștini în Moldova.

„Este practic o revenire a Mitropoliei Basarabiei în locul de unde nu a plecat niciodată și în locul căruia îi aparține de fapt și de drept”, a declarat Mihaic Tican.

Finalizarea construcției bisericii „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare și Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” este planificată pentru anul viitor. Lăcașul de cult va îmbina trei stiluri arhitecturale: moldovenesc, brâncovenesc și maramureșean.

„Ne dorim să fie un loc plin de lumină, un loc plin de binecuvântare, și atunci nădăjduim că acest loc va fi plin de toți cei care doresc într-adevăr să primească aceste daruri de la bunul Dumnezeu”, a declarat preotul.

Mitropolia Basarabiei a ridicat deja o biserică în orașul Bălți, iar alte două sunt în construcție, contribuind astfel la îmbogățirea vieții spirituale a comunității locale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Balti #biserica #enoriasi

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.