O nouă conducere la Sindicate. Cine a fost ales președinte pentru următorii 5 ani

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a ales vineri, 3 iunie curent, noua conducere, pentru un mandat de 5 ani, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al CNSM. În urma votului, președinte al CNSM a fost ales Igor Zubcu, iar vicepreședinți ai Confederației au fost aleși Sergiu Sainciuc și Lilia Franț. Totodată, președinte al Comisiei de Cenzori a CNSM a fost ales Iurie Pojoga.

La lucrările Congresului au participat delegați, reprezentanți ai Centrelor Sindicale Național-Ramurale, parteneri sociali naționali și sindicaliști din organizații internaționale. Congresul a discutat raportul de activitate al organelor de conducere ale CNSM în vederea realizării Strategiei pentru anii 2017-2022 și obiectivele pentru anii 2022-2027. Totodată, delegații au adoptat o serie de documente importante pentru mișcarea sindicală.

“Mișcarea sindicală din Moldova, de la constituire până în prezent, a jucat un rol important în restructurarea și democratizarea societății. Simțul solidarității și comportamentul reformator sunt caracteristice liderilor autentici. Aceste calități se manifestă preponderent în procesul de apărare a drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților, membri de sindicat. CNSM, în perioada dintre congrese, a aplicat noi forme și metode de lucru în conformitate cu cerințele actelor normative naționale și internaționale, precum și cu necesitățile timpului. Pandemia a periclitat și modificat, dar nu a sistat activitatea de zi cu zi a sindicatelor. Confederația a continuat consolidarea instituției sindicale, menținându-și poziția , în ansamblu, în societatea civilă”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM, într-un mesaj adresat delegaților la Congresul IV.

Delegații la Congresul IV al CNSM au participat la dezbateri, în cadrul cărora au comunicat despre problemele cu care se confruntă în ramura educației, administrației publice, cultură, sectorul real, și au pus în discuție obiectivele strategice ale CNSM pentru următorii 5 ani.

Astfel, în cadrul Congresului, delegații au adoptat Strategia CNSM pentru anii 2022-2027 care este dezvoltată în jurul a 5 obiective generale și structurată pe 13 direcții de activitate, care se referă la respectarea drepturilor fundamentale ale omului și dezvoltarea instituțională a sindicatelor.

Cele 5 obiective generale ale CNSM pentru următorii cinci ani sunt: 1. promovarea unui trai decent și a principiilor muncii decente; 2. protecția efectivă în muncă și securitate socială pentru membrii de sindicat; 3. asigurarea respectării drepturilor membrilor de sindicat; 4. menținerea și dezvoltarea parteneriatului social la toate nivelurile; 5. consolidarea și dezvoltarea mișcării sindicale, garantarea democrației sindicale.

Totodată, direcțiile de activitate în care sunt stabilite obiectivele specifice pentru următoarea perioadă sunt: 1. protecția salariilor și veniturilor populației; 2. ocuparea și protecția pe piața forței de muncă, combaterea economiei informale; 3. securitatea socială; 4. dialogul social; 5. drepturile sindicale și dreptul muncii; 6. securitatea și sănătatea în muncă; 7. consolidarea și dezvoltarea instituțională; 8. strategiile pentru tineret; 9. asigurarea egalității de gen în sindicat; 10. educația și formarea sindicală continuă; 11. colaborarea internațională; 12. activitatea informațională; 13. politica financiară și patrimonială.

De asemenea, delegații la Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au adoptat o Declarație în care s-au expus pe marginea situației social-economice din Republica Moldova și au venit cu o serie de propuneri care vor fi înaintate partenerilor sociali.

“Delegații Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, reprezentanți ai 24 de centre sindicale național-ramurale, constată, cu îngrijorare, că respectarea drepturilor fundamentale ale salariaților, membri de sindicat, rămâne a fi o problemă. Salariații și familiile acestora se confruntă în continuare cu sărăcia și nu-și pot asigura din veniturile salariale obținute un nivel de trai decent”, se arată în Declarație.

Congresul CNSM este organul suprem de conducere al Confederației. Congresul ordinar se convoacă prin hotărârea Consiliului General o dată la 5 ani. Consiliul General stabilește ordinea de zi a Congresului, cu cel puțin, trei luni înainte de data desfășurării acestuia.

#Igor Zubcu #Sindicate #presedinte

La nivel global, copiii consumă o cantitate din ce în ce mai mare de alimente extrem de procesate, fapt ce are consecinţe periculoase pentru sănătate, dezvoltare şi bunăstare mentală, informează știrileprotv.ro.

Este concluzia unei noi analize publicate de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), rezumând măsura în care aşa numitele alimente ultraprocesate (AUP) domină viaţa de zi cu zi a tinerilor de pe glob.

Raportul are la bază o serie de studii publicate recent în revista The Lancet şi care descriu detaliat riscurile asociate sănătăţii, precum şi rolul industriei în răspândirea unor astfel de produse.

AUP sunt de cele mai multe ori un amestec de zahăr, sare, grăsimi nesănătoase, amidon industrial şi numeroşi aditivi cum ar fi emulgatori, coloranţi şi arome.

Raportul avertizează că mulţi copii sunt expuşi la aceste produse în copilăria timpurie şi chiar şi copiii mici care trăiesc în sărăcie extremă consumă frecvent băuturi îndulcite. În cele 11 ţări incluse în studiu, între 10% şi 35% dintre copiii cu vârsta mai mică de cinci ani consumau astfel de produse.

Consumul continuă să crească odată cu vârsta, iar 60% dintre adolescenţi au consumat cel puţin un produs îndulcit în ziua de dinaintea completării chestionarului folosit în cadrul studiului. În multe ţări industrializate, peste 50% din caloriile zilnice provin din AUP-uri.

Potrivit acestei analize, alimentele ultraprocesate, deşi maximizează profiturile industriei, nu sunt potrivite pentru copii.

AUP-urile favorizează obezitatea pentru că au un număr ridicat de calorii şi pot fi cu uşurinţă consumate în exces, iar la un moment dat favorizează malnutriţia pentru că oferă puţine vitamine şi minerale şi înlocuiesc alimentele integrale.

Studiile au arătat de asemenea o legătură cu tulburările de creştere, depresia, hiperactivitatea şi dificultăţi în a obţine performanţe şcolare.