Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a ales vineri, 3 iunie curent, noua conducere, pentru un mandat de 5 ani, în cadrul celui de-al IV-lea Congres al CNSM. În urma votului, președinte al CNSM a fost ales Igor Zubcu, iar vicepreședinți ai Confederației au fost aleși Sergiu Sainciuc și Lilia Franț. Totodată, președinte al Comisiei de Cenzori a CNSM a fost ales Iurie Pojoga.

La lucrările Congresului au participat delegați, reprezentanți ai Centrelor Sindicale Național-Ramurale, parteneri sociali naționali și sindicaliști din organizații internaționale. Congresul a discutat raportul de activitate al organelor de conducere ale CNSM în vederea realizării Strategiei pentru anii 2017-2022 și obiectivele pentru anii 2022-2027. Totodată, delegații au adoptat o serie de documente importante pentru mișcarea sindicală.

“Mișcarea sindicală din Moldova, de la constituire până în prezent, a jucat un rol important în restructurarea și democratizarea societății. Simțul solidarității și comportamentul reformator sunt caracteristice liderilor autentici. Aceste calități se manifestă preponderent în procesul de apărare a drepturilor și intereselor profesionale, economice și sociale ale salariaților, membri de sindicat. CNSM, în perioada dintre congrese, a aplicat noi forme și metode de lucru în conformitate cu cerințele actelor normative naționale și internaționale, precum și cu necesitățile timpului. Pandemia a periclitat și modificat, dar nu a sistat activitatea de zi cu zi a sindicatelor. Confederația a continuat consolidarea instituției sindicale, menținându-și poziția , în ansamblu, în societatea civilă”, a declarat Igor Zubcu, președintele CNSM, într-un mesaj adresat delegaților la Congresul IV.

Delegații la Congresul IV al CNSM au participat la dezbateri, în cadrul cărora au comunicat despre problemele cu care se confruntă în ramura educației, administrației publice, cultură, sectorul real, și au pus în discuție obiectivele strategice ale CNSM pentru următorii 5 ani.

Astfel, în cadrul Congresului, delegații au adoptat Strategia CNSM pentru anii 2022-2027 care este dezvoltată în jurul a 5 obiective generale și structurată pe 13 direcții de activitate, care se referă la respectarea drepturilor fundamentale ale omului și dezvoltarea instituțională a sindicatelor.

Cele 5 obiective generale ale CNSM pentru următorii cinci ani sunt: 1. promovarea unui trai decent și a principiilor muncii decente; 2. protecția efectivă în muncă și securitate socială pentru membrii de sindicat; 3. asigurarea respectării drepturilor membrilor de sindicat; 4. menținerea și dezvoltarea parteneriatului social la toate nivelurile; 5. consolidarea și dezvoltarea mișcării sindicale, garantarea democrației sindicale.

Totodată, direcțiile de activitate în care sunt stabilite obiectivele specifice pentru următoarea perioadă sunt: 1. protecția salariilor și veniturilor populației; 2. ocuparea și protecția pe piața forței de muncă, combaterea economiei informale; 3. securitatea socială; 4. dialogul social; 5. drepturile sindicale și dreptul muncii; 6. securitatea și sănătatea în muncă; 7. consolidarea și dezvoltarea instituțională; 8. strategiile pentru tineret; 9. asigurarea egalității de gen în sindicat; 10. educația și formarea sindicală continuă; 11. colaborarea internațională; 12. activitatea informațională; 13. politica financiară și patrimonială.

De asemenea, delegații la Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au adoptat o Declarație în care s-au expus pe marginea situației social-economice din Republica Moldova și au venit cu o serie de propuneri care vor fi înaintate partenerilor sociali.

“Delegații Congresului IV al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, reprezentanți ai 24 de centre sindicale național-ramurale, constată, cu îngrijorare, că respectarea drepturilor fundamentale ale salariaților, membri de sindicat, rămâne a fi o problemă. Salariații și familiile acestora se confruntă în continuare cu sărăcia și nu-și pot asigura din veniturile salariale obținute un nivel de trai decent”, se arată în Declarație.

Congresul CNSM este organul suprem de conducere al Confederației. Congresul ordinar se convoacă prin hotărârea Consiliului General o dată la 5 ani. Consiliul General stabilește ordinea de zi a Congresului, cu cel puțin, trei luni înainte de data desfășurării acestuia.

#Igor Zubcu #presedinte #Sindicate

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.