Astăzi are loc o nouă ședință de judecată unde urmează să fie examinată situația celor două clădiri pe care vrea să și le atribuie controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Este vorba despre „Casa Modei” și fosta clădire ASITO.

Începând cu ora 10:00, magistratul Constantin Damaschin va examina contestația depusă de Platon prin care cere anularea ordonanței Procurorului General, ce care îl împiedică pe controverstul om de afaceri să intre în posesia celor două imobile.

Primele două ședințe în acest caz au fost amânate, anterior. În primul caz pe motiv că avocatul lui Platon a invocat autoizolarea în urma contactului cu o persoană infectată cu COVID. Iar ulterior, la câteva zilei mai târziu, a fost amânată și cea de-a doua ședință după ce avocatul lui Platon a solicitat ca procurorul să pună la dispoziția instanței de judecată materialele cazului.

Amintim că anterior, reprezentanții actualului proprietar al celor două imobile au declarat că sunt încrezători că dacă nu vor reuși să-și câștige dreptatea în instanțele din Republica Moldova atunci CEDO le va da dreptate.

Recent, Procuratura Generală anunța prin intermediul unui comunicat de presă că șeful instituției, Alexandr Stoianoglo a dispus anularea a 6 ordonanțe, emise anterior de PCCOCS, prin care două imobile din centrul Capitalei au fost recunoscute ca corpuri delicte și sechestrate în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Despre imobilele cu pricina s-a cunoscut în presă acum o lună când un businessman l-a acuzat pe Platon de atac raider.

#PG #Platon #sedinta de judecata

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china