Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, pleacă din nou în Rusia pentru a negocia cu Gazprom un contract pe termen lung de livrare a gazelor naturale pentru Republica Moldova. Spînu a anunțat că se va întâlni cu șeful Gazprom, Alexei Miller, miercuri, 27 octombrie, la Sankt Petersburg

„La Moscova am avut discuții cu șeful-adjunct al administrației președinției Federației Ruse, Dmitrii Kozak, cu directorul general al Gazprom Export și cu ministrul rus al energiei. Noi rămânem în continuare în discuții cu Gazprom. Miercuri voi avea o nouă rundă de discuții la Sankt Petersburg cu Alexei Miller unde voi continua subiectele de pe agendă care au fost discutate la Moscova”, a declarat Andrei Spânu.

Potrivit ministrului moldovean, autoritățile de la Chișinău cer Gazpromului un preț echitabil bazat pe un calcul similar cu alte state.

„Noi am mers cu mai multe opțiuni. Una dintre ele este prețul la burse pentru contractele anuale sau o formulă mixtă care să ia în calcul atât prețul la bursă a gazului, cât și cotația petrolului”, a adăugat Spînu.

În Republica Moldova, Contractul privind condițiile de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova în perioada anilor 2007-2019 a fost semnat dintre cele două părți: Moldovagaz și Gazprom și a fost prelungit, pentru câte un an, iar expirarea ultimei prelungiri a avut loc la 30 septembrie 2021. Aceeași soartă o are și Contractul privind condițiile de tranzitare a gazelor naturale prin teritoriul Republicii Moldova din 2011-2019. Atunci, prețul pentru mia de metri cubi pentru gazele importate era de 172-176 de dolari.

Între timp, la 30 septembrie a expirat contractul prelungit cu un an pentru livrarea gazelor naturale, iar autoritățile de la Chișinău au reușit să negocieze cu partea rusă în privința unei mici prelungiri a contractului pentru încă o lună, adică până la 31 octombrie 2021. Însă Gazpromul a scăzut presiunea gazelor livrate, astfel că responsabilii de la Chișinău au îndemnat consumatorii industriali, dar și cei casnici, să economisească rațional resursele energetice. De asemenea, pentru a păstra presiunea necesară în gazoducte, autoritățile moldave au scos din rezerve păcura pe care o aveau. Criza s-a răsfrânt și asupra energiei electrice, după ce compania distribuitoare de electricitate „Premier Energy” a solicitat, la fel ca și Moldovagaz, ca toți consumatorii să economisească rațional resursele electrice.

Realitatea.md menționează că Moldova importă de la concernul rus Gazprom circa 99% din necesarul de gaze naturale. La 22 octombrie, a fost luată decizia a institui Stare de Urgență în contextul crizei energetice, iar Guvernul condus de Natalia Gavrilița va avea undă liberă să procure gaze naturale din surse alternative. Deocamdată discuțiile sunt purtate cu reprezentanții europeni, dar și cu Gazprom. Un grup de negociatori de la Chișinău, în frunte cu ministrul Andrei Spînu și vicepremierul Vlad Kulminski, s-a deplasat în Rusia, pentru a purta negocieri cu șefii de la Gazprom.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.