Întrucât autoritățile de la Chișinău nu au deocamdată un proiect despre cum ar trebui să arate în viitor noua clădire a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, distrusă într-un incendiu violent, și nu cunosc nici de câți bani ar fi nevoie pentru construcția acesteia de la zero, ministrul Culturii solicită sprijinul organizațiilor internaționale.

Sergiu Prodan a avut o întrevedere cu Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova, Dima Al-Khatib.

„Dl Ministru a mulțumit PNUD pentru implementarea Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii” care a avut ca obiectiv renovarea conform standardelor internaționale a Cetății Bender și Circului din Chișinău, dar și pentru tot sprijinul în realizarea planurilor de dezvoltare și în politicile naționale. S-au abordat noile perspective de colaborare pentru a iniția un concurs internațional de schițe a soluțiilor arhitecturale și tehnice de reconstrucție a edificiului Filarmonicii, asistență pe domeniul legislativ și dezvoltarea valorilor culturale Parcului Național Orhei. Turismul rural și eco-turismul au fost unele dintre subiectele care a evidențiat viziunea comună și capacitatea de a investi durabil în inițiativele de promovare a acestora”, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.

VIDEO Filarmonica Națională, un an în RUINE. „Nu există sens să o reconstruim”, spune ministrul Culturii. Bani, concept

Amintim că în data de 24 septembrie 2020, un incendiu violent a mistuit peste 3500 m2 din clădirea Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Tavanul sălii principale a cedat, iar vălvătaia a distrus mai multe instrumente muzicale. Abia în dimineața zilei de 25 septembrie, incendiul a fost stins de pompieri.

Anterior, ministrul Culturii, Sergiu Prodan a declarat că până acum s-au adunat, atât pe contul filarmonicii, cât și pe cel al Ministerului Finanțelor peste 4 milioane de lei, bani care însă sunt insuficienți pentru a reabilita clădirea. Filarmonica or ce a mai rămas din ea va fi demolată, însă vor fi păstrate unele elemente arhitecturale care se vor regăsi în noua clădire.

Fondată în 1940, Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” a devenit cea mai importantă instituţie de concert din țara noastră desfăşurând o amplă activitate în diverse direcţii: muzica academică, populară, muzica uşoară şi jazz. La Filarmonica Naţională şi-au început activitatea cele mai reprezentative colective, printre care ansamblurile „Joc”, „Fluieraş”, „Lăutarii”, personalităţi notorii ale culturii cum ar fi Serghei Lunchevici, Vladimir Curbet, Nicolae Botgros, Nicolae Sulac, Tamara Ciobanu.

Mândria Filarmonicii Naţionale sunt colectivele cunoscute în toată lumea – Orchestra Simfonică şi Capela Corală Academică „Doina”, ambele fondate în anul 1930. Din 2006, în cadrul filarmonicii activează Orchestra de Muzică Populară „Folclor”.

#filarmonica #Ministerul Culturii #PNUD

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.