Atleta sud-africană Caster Semenya, împiedicată să concureze deoarece refuză tratamentul pentru a-şi reduce nivelul de testosteron, a cerut vineri ajutor pentru a-şi finanţa bătălia juridică împotriva acestui regulament, informează AFP.

„Nu avem fonduri. Avem mulţi experţi care vin şi pe care trebuie să-i plătim”, a declarat Semenya într-o conferinţă de presă la Johannesburg, precizând că audierea care o priveşte în faţa Marii Camere a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este prevăzută pe 15 mai.

„Deci, orice puteţi face, asta înseamnă o diferenţă uriaşă”, a adăugat sportiva în vârstă de 33 de ani.

Marea Cameră a CEDO a acceptat în noiembrie să analizeze dosarul dublei campioane olimpice în proba de 800 m (2012, 2016). Semenya a câştigat o luptă juridică de lungă durată în iulie, când CEDO i-a dat dreptate în primă instanţă împotriva Elveţiei, estimând că sportiva a fost victima discriminării.

Însă autorităţile elveţiene, susţinute de Federaţia internaţională de atletism (World Athletics, fosta IAAF), şi-au anunţat intenţia de a aduce cauza în faţa Marii Camere a CEDO, un fel de instanţă de apel ale cărei decizii sunt definitive.

Hotărârea primei instanţe a fost pronunţată doar cu o majoritate restrânsă de patru judecători la trei. Justiţia elveţiană a confirmat în 2020 o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) care validează un regulament al Federaţiei internaţionale de atletism. Acesta obligă atleta hiperandrogenă să urmeze un tratament hormonal pentru scăderea nivelului de testosteron din sânge în cazul în care va dori să concureze pe distanţa sa favorită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Elveţia a depăşit marja redusă de apreciere de care a beneficiat în prezenta cauză, care privea o discriminare pe criterii de sex şi de caracteristici sexuale, care nu poate fi justificată decât prin «consideraţii foarte puternice»”, a estimat în iulie CEDO, cu sediul la Strasbourg.

„Mizele semnificative ale cauzei pentru reclamantă şi marja redusă de apreciere a statului pârât ar fi trebuit să aibă ca rezultat un control instituţional şi procedural aprofundat, de care reclamanta nu a beneficiat”, a continuat CEDO.

Hotărârea pronunţată în iulie de CEDO nu a invalidat însă regulamentul World Athletics şi nu a deschis direct calea pentru ca Semenya să participe la proba de 800 m fără tratament.

„Reglementările actuale privind DSD (diferenţe de dezvoltare sexuală, NDLR), aprobate de Consiliul Federației internaţionale de atletism în martie 2023, rămân în vigoare”, a precizat instanţa.

Semenya are un exces natural de hormoni sexuali masculini şi este implicată de mai bine de zece ani într-un conflict cu Federaţia internaţională de atletism, ea cerând respectarea „demnităţii şi drepturilor omului”.

În martie 2023, World Athletics şi-a înăsprit reglementările referitoare la sportivii hiperandrogeni, precum Semenya, care acum trebuie să-şi menţină nivelul de testosteron sub pragul de 2,5 nanomoli pe litru timp de 24 de luni (în loc de 5 nanomoli timp de şase luni) pentru a concura la categoria feminină, indiferent de distanţă.

#atleta #Caster Semenya #CEDO #TAS

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.