Japonia a cerut autorităților chineze să nu mai facă teste anale pentru dipistarea Covid-19 cetățenilor săi atunci când intră în China. Unii cetățeni japonezi s-au plâns că procedura i-a afectat psihologic, spun oficialii.

China, care a controlat în mare măsură virusul, a început să efectueze tampoane anale în luna ianuarie.„Unii japonezi au raportat ambasadei noastre din China că au primit teste de tamponare anală, ceea ce a cauzat un mare impact psihologic”, a declarat secretarul șef al cabinetului Katsunobu Kato.

Nu se știe câți cetățeni japonezi au primit astfel de teste, a adăugat el. Testele sunt utilizate pe unii dintre cei aflați în carantină sau care intră în China, a mai spus Kato.

China nu a răspuns până în momentul de față la solicitarea Japoniei, însă cererea a fost efectuată prin intermediul Ambasadei Japoniei la Beijing.

Mai mult de atât, săptămâna trecută, presa americană a raportat că și unii diplomați americani s-au plâns de această procedură. China însă a negat că i-ar fi supus pe americani unor astfel de teste.

Unele orașe din China au introdus metoda de testare cu tampoane anale, experții locali susținând că pot „crește rata de detectare a persoanelor infectate”. La momentul lansării lor, mass-media de stat a raportat că aceste teste sunt „controversate în rândul experților” și că au fost mult mai puțin eficiente decât testele cu colectare din căile respiratorii superioare, cea din urmă fiind cea mai utilizată, deoarece se crede că majoritatea oamenilor contactează virusul pe cale orală au spus ei.

#china #Japonia #test anal covid

Şefa diplomaţiei bulgare Velislava Petrova s-a întâlnit luni, la sediul Ministerului de Externe de la Sofia, cu ambasadoarea Ucrainei în Bulgaria, Olesia Ilaşciuk, după ce sâmbătă o dronă a pătruns în spaţiul aerian al Bulgariei, în apropiere de graniţa cu România. O analiză preliminară a indicat că aeronava fără pilot era cel mai probabil o dronă de tip Maya folosită de forţele armate ale Ucrainei, informează BTA, potrivit Agerpres.

În cadrul întrevederii, Velislava Petrova a comunicat îngrijorarea serioasă a Bulgariei şi a spus că orice intruziune neautorizată în spaţiul său aerian este inacceptabilă. Bulgaria a cerut Ucrainei să furnizeze toate informaţiile disponibile care ar putea ajuta la stabilirea circumstanţelor complete ale incidentului. În opinia exprimată de ministrul bulgar de externe, este esenţial să se adopte măsuri necesare pentru a preveni incidente similare în viitor.

De asemenea, a fost menţionată necesitatea existenţei unor canale de comunicare directe şi eficiente între instituţiile relevante din cele două ţări.

Ambasadoarea ucraineană şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de incident şi a spus că Kievul nu a direcţionat în mod intenţionat niciun vehicul aerian fără pilot către Bulgaria. Ea a confirmat că Ucraina este gata să coopereze pe deplin pentru a stabili toate circumstanţele incidentului.

Bulgaria a rămas, de asemenea, în contact cu România în legătură cu incursiunea dronei. Velislava Petrova i-a informat pe miniştrii de externe ai statelor membre UE despre incident şi despre măsurile adoptate de Sofia. Miercuri, aliaţii din NATO vor avea un schimb de păreri pe marginea celor mai recente informaţii pe această temă. Bulgaria va continua să îşi apere suveranitatea, precum şi siguranţa cetăţenilor săi şi îşi menţine poziţia că încheierea ostilităţilor şi obţinerea unei păci juste şi durabile prin eforturi diplomatice sunt esenţiale pentru securitatea şi stabilitatea din regiune, a declarat Ministerul bulgar de Externe.

Drona a pătruns sâmbătă în spaţiul aerian bulgar şi a explodat la aproximativ o sută de metri în interiorul teritoriului bulgar, în apropierea fostului punct de control vamal Kardam.

Aparatul a căzut într-un câmp de floarea-soarelui la aproximativ un kilometru de staţia de compresoare Kardam a conductei de gaz Trans-Balkan. Incidentul nu a cauzat victime sau daune infrastructurii ori terenurilor agricole. Aeronava nu a fost detectată de sistemele radar bulgare sau româneşti, ceea ce a determinat autorităţile de la Sofia să întărească măsurile de supraveghere şi securitate de-a lungul frontierei nordice a ţării.