Japonia a cerut autorităților chineze să nu mai facă teste anale pentru dipistarea Covid-19 cetățenilor săi atunci când intră în China. Unii cetățeni japonezi s-au plâns că procedura i-a afectat psihologic, spun oficialii.

China, care a controlat în mare măsură virusul, a început să efectueze tampoane anale în luna ianuarie.„Unii japonezi au raportat ambasadei noastre din China că au primit teste de tamponare anală, ceea ce a cauzat un mare impact psihologic”, a declarat secretarul șef al cabinetului Katsunobu Kato.

Nu se știe câți cetățeni japonezi au primit astfel de teste, a adăugat el. Testele sunt utilizate pe unii dintre cei aflați în carantină sau care intră în China, a mai spus Kato.

China nu a răspuns până în momentul de față la solicitarea Japoniei, însă cererea a fost efectuată prin intermediul Ambasadei Japoniei la Beijing.

Mai mult de atât, săptămâna trecută, presa americană a raportat că și unii diplomați americani s-au plâns de această procedură. China însă a negat că i-ar fi supus pe americani unor astfel de teste.

Unele orașe din China au introdus metoda de testare cu tampoane anale, experții locali susținând că pot „crește rata de detectare a persoanelor infectate”. La momentul lansării lor, mass-media de stat a raportat că aceste teste sunt „controversate în rândul experților” și că au fost mult mai puțin eficiente decât testele cu colectare din căile respiratorii superioare, cea din urmă fiind cea mai utilizată, deoarece se crede că majoritatea oamenilor contactează virusul pe cale orală au spus ei.

#china #Japonia #test anal covid

Universitatea de Stat din Moldova marchează 80 de ani de la fondare, iar cu această ocazie, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj comunității academice. Șefa statului a subliniat rolul instituției în formarea cercetătorilor, profesorilor, scriitorilor și juriștilor care au contribuit la dezvoltarea Republicii Moldova.

„De 80 de ani, Universitatea de Stat din Moldova crește cercetători, profesori, scriitori, juriști – oameni care au contribuit la ceea ce este Moldova astăzi”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a menționat că istoria USM este legată de mai multe etape importante pentru societatea din Republica Moldova. Potrivit acesteia, universitatea a trecut prin perioade în care libertatea de gândire și exprimare a fost îngrădită, iar ulterior a devenit parte a renașterii naționale, când profesori și studenți au pledat pentru limba română, identitate și libertate.

„După independență, a crescut odată cu țara”, a mai spus Maia Sandu.

Șefa statului a subliniat că o universitate bună trebuie să formeze oameni capabili să gândească independent, să pună întrebări și să caute răspunsuri.

„Îmi doresc ca tinerii noștri să poată găsi acasă universități care să le ofere șansa de a cerceta, de a-și descoperi talentul și de a-și construi viitorul aici, acasă”, a declarat Maia Sandu.

La rândul său, Ministerul Educației și Cercetării a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia aniversării. Instituția a remarcat contribuția generațiilor de profesori, cercetători, studenți și absolvenți la dezvoltarea Universității de Stat din Moldova.

„Astăzi sărbătorim 80 de ani de la fondarea Universității de Stat din Moldova și, odată cu această aniversare, celebrăm generațiile de oameni care au construit această universitate și pe toți cei care îi continuă, zi de zi, povestea”, se arată în mesajul MEC.

În acest an, USM marchează și un secol de învățământ universitar românesc în Basarabia.