Doar șapte țări din 134 au o calitate a aerului mai înaltă. Australia, Estonia, Finlanda, Grenada, Islanda, Mauritius și Noua Zeelandă îndeplinesc limitele impuse de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Majoritatea țărilor nu reușesc să îndeplinească acest standard pentru PM2,5, particula care, atunci când este inhalată, poate provoca o multitudine de probleme de sănătate și decese, arată un raport.

O organizație elvețiană pentru calitatea aerului adună date de la peste 30.000 de stații de monitorizare din întreaga lume.

Canada, considerată mult timp ca fiind printre țările cu cel mai curat aer, a fost afectată de incendiile record care au devastat-o iarna trecută.

În general, aerul este mult mai curat decât era în mare parte secolul trecut. Totuși, există încă regiuni în care nivelurile de poluare sunt deosebit de periculoase.

De exemplu, Pakistanul a fost selectată drept una dintre cele mai poluate țări. Are un nivel de peste 14 ori mai mari decât standardul OMS, arată raportul IQAir. Pe lista celor mai poluate țări mai sunt incluse și India, Tadjikistan și Burkina Faso.

Cea mai poluată zonă urbană din lume a fost anul trecut Begusarai în India, arată raportul, care adaugă că în India sunt cele mai poluate patru orașe din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aer curat #Australia #calitate #Canada #șapte țări

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) anunță că 61 de servicii publice au fost restabilite și pot fi accesate din nou prin portalul evo.gov.md, în timp ce alte 21 rămân temporar indisponibile după atacul cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale. Autoritățile spun că tentativele de atac continuă, însă verificările de până acum nu au depistat noi extrageri neautorizate de date din sistemele gestionate de AGE.

Potrivit AGE, atacatorii încearcă în continuare să găsească vulnerabilități în sistemele informatice ale instituțiilor publice. Restabilirea serviciilor se face treptat, după verificarea securității acestora. De proces sunt responsabile Agenția de Guvernare Electronică, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică și Agenția pentru Securitate Cibernetică.

În paralel, autoritățile verifică informațiile care ar fi fost extrase în urma atacului inițial. Scopul este să stabilească ce date au fost vizate și care sunt persoanele afectate. Listele întocmite sunt analizate pentru a elimina informațiile repetate sau neconcordanțele, iar AGE pregătește un mecanism prin care cetățenii afectați să fie informați individual.

Autoritățile mai precizează că, până acum, verificările nu au arătat că datele cetățenilor din registrele de stat ar fi fost modificate sau alterate în urma atacului.

Instituțiile implicate spun că vor anunța pe măsură ce vor fi restabilite și celelalte servicii, dar și după ce vor avea rezultate confirmate privind amploarea incidentului și persoanele afectate.

Amintim că, atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, iar datele personale a aproximativ 750.000 de cetățeni au fost extrase fără autorizație. Hackerii ar fi vizat în total aproximativ un milion de coduri de identificare (IDNP). Printre informațiile sustrase se numără date de identificare, informații despre rude și bunuri, prestații sociale, dar și unele date financiare.

În urma incidentului, șefa AGE, Nicoleta Colomeeț, și-a anunțat demisia. Reprezentanții instituției au precizat că sistemele financiare nu au fost compromise, însă datele extrase ar putea fi folosite de escroci.

Cazul a ajuns și în atenția Parlamentului. Președintele Legislativului, Igor Grosu, a anunțat că membrii Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică vor organiza audieri pentru a clarifica circumstanțele scurgerii de date. Potrivit președintelui comisiei, Lilian Carp, acestea sunt programate pentru 4 noiembrie și se vor desfășura cu ușile închise.