Bill Gates, cofondatorul Microsoft și unul dintre cei mai influenți oameni din lume, are un obicei neobișnuit: de două ori pe an, se retrage complet singur într-o cabană izolată. Această practică, numită de el „Think Week” (Săptămâna de Gândire), nu este o vacanță, ci un ritual de reflecție profundă și regenerare intelectuală, scrie Cancan.md.

Evenimentul are loc departe de familie, angajați sau orice alte distrageri. Înarmat doar cu o stivă de cărți și fără acces la tehnologie sau vizitatori, Gates își dedică o săptămână întreagă în totală solitudine, pentru a gândi liber și strategic.

Potrivit The Wall Street Journal, într-una dintre aceste retrageri, Gates a avut ideea care a dus la lansarea Internet Explorer în 1995. Practica nu doar că i-a influențat decisiv cariera, dar este acum studiată de specialiști în neuroștiință drept exemplu de igienă mentală.

Neurocercetătorul Joseph Jebelli susține că astfel de momente de izolare stimulează creativitatea și capacitatea cognitivă. În timpul singurătății, creierul activează așa-numita „rețea implicită”, responsabilă de introspecție, rezolvare de probleme și conexiuni creative.

Exemplele nu se opresc la Gates. Leonardo da Vinci obișnuia să contemple ore întregi în fața lucrărilor sale fără să atingă pensula. Aparenta inacțiune era, de fapt, o formă intensă de procesare mentală.

Jebelli subliniază că singurătatea, chiar și pentru 10 minute pe zi, poate aduce beneficii importante. Meditația, scrisul, plimbările sau yoga sunt activități ideale care favorizează această stare.

Totodată, cercetătorul recomandă selectarea atentă a interacțiunilor sociale. Relațiile toxice cresc nivelul de cortizol, hormonul stresului, afectând negativ sănătatea emoțională și cognitivă.

Într-o lume care glorifică productivitatea neîntreruptă, exemplul lui Bill Gates arată că uneori, progresul începe cu o pauză. Solitudinea nu este o formă de izolare, ci un instrument esențial pentru claritate mentală și inovație.

Specialiștii în neuroștiință ne încurajează să regândim modul în care ne folosim timpul. Uneori, să nu faci nimic este exact ceea ce are nevoie creierul pentru a funcționa mai bine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#inteligenta #singuratate

Echipele de ambulanță din Republica Moldova au avut aproape 780 de mii de intervenții în 2025, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Peste 4 800 de oameni lucrează în serviciul de asistență medicală urgentă prespitalicească, de la medici și felceri până la asistenți medicali, dispeceri și șoferi.

Datele au fost prezentate astăzi, 2 octombrie, la evenimentul dedicat Zilei naționale a ambulanței. Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, le-a mulțumit angajaților și a vorbit despre munca făcută contra cronometru, în care deciziile trebuie luate rapid, uneori în situații cu o puternică încărcătură emoțională.

Pentru modernizarea serviciului, în 2025 au fost alocate peste 16,6 milioane de lei pentru baza tehnico-materială a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Alte 30 de autosanitare noi au fost cumpărate în 2026, pentru aproximativ 69 de milioane de lei. Mașinile sunt complet echipate și urmează să fie livrate în Republica Moldova până în martie 2027.

Serviciul va primi și șase autosanitare prin proiectul „Asistența medicală urgentă prespitalicească salvează vieți”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România–Republica Moldova. Valoarea acestora este de aproximativ 540 de mii de euro.

Planurile Ministerului Sănătății includ și dezvoltarea centrului de instruire al CNAMUP. Personalul va avea parte de simulări și exerciții inspirate din situațiile cu care echipele se confruntă în intervențiile de zi cu zi, inclusiv în cazuri de calamități și situații de criză.
O altă schimbare pregătită este legată de digitalizarea serviciului. Ambulanța ar urma să aibă acces mai rapid la informațiile medicale importante despre pacient, iar medicii din spitale ar putea fi consultați de la distanță în timpul intervenției.

Acest lucru este important mai ales în cazurile grave, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau traumatismele majore. În astfel de situații, spitalul poate fi anunțat din timp și se poate pregăti pentru primirea pacientului și continuarea tratamentului.
Ministerul Sănătății spune că obiectivul este ca intervenția să nu se oprească la ușa ambulanței. Serviciul de urgență urmează să fie mai bine conectat cu spitalele, astfel încât îngrijirea pacientului să continue fără întreruperi, din momentul apelului la 112 și până la tratamentul de care are nevoie.