Decizia Curții de Apel privind condamnarea lui Ilan Șor la 15 ani de închisoare este definitivă și executorie. O spune adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, potrivit căruia decizia poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, însă CSJ nu mai examinează probele procurorilor, ci doar se pronunță pe corectitudinea procedurii. Potrivit procurorului, prin declarațiile lor, politicienii nu au influențat evoluția acestui caz, decizia Curții de Apel fiind bazată doar pe probe, notează ipn.md.

Adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție spune că nu este necesară decizia Curții Supreme de Justiție pentru ca Ilan Șor să fie arestat și dus la penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa, întrucât decizia Curții de Apel este executorie.

„Deciziile Curții de Apel sunt definitive și executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, iar atunci când se pronunță Curtea Supremă de Justiție, decizia devine irevocabilă. Începând cu data de 30 mai, părțile, adică partea apărării și partea acuzării au la dispoziție două luni pentru a ataca cu recurs această decizie la CSJ. Recursul la Curtea Supremă se poate axa doar pe încălcări de procedură, deja CSJ nu mai examinează fondul, altfel spus, nu supune unei reexaminări probele”, a spus Octavian Iachimovschi în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit procurorului, extrădarea lui Ilan Șor din Israel este responsabilitatea Ministerului Justiției. De abilitatea reprezentanților statului în a argumenta necesitatea extrădării, depinde dacă Ilan Șor va fi sau nu adus acasă pentru a-și ispăși pedeapsa, spune procurorul.

„Ministerul Justiției a formulat o cerere de extrădare în adresa autorităților din Israel. Colegii de la Ministerul Justiției ne-au solicitat o copie a dispozitivului deciziei, deja ei urmează să fie în legătură cu autoritățile similare competente din Israel pentru a decide asupra eventualității procedurii de extrădare. Eu, personal, am găsit două cazuri în care Israelul și-a extrădat propriii cetățeni, cel puțin, un caz a fost în Federația Rusă în anii 2000. Legislația statului Israel prevede anumite nuanțe, așa că Ilan Șor, în cazul în care decizia rămâne definitivă, executorie, ulterior irevocabilă, după Curtea Supremă, Ilan Șor poate să aleagă locul unde să ispășească pedeapsa cu închisoarea”, a explicat procurorul.

Reprezentantul Procuraturii Anticorupție respinge categoric acuzațiile că dosarul Șor ar fi unul politic, menționând că decizia Curții de Apel a fost luată în baza probelor concludente prezentate de procurori.

„Politicienii își au agenda lor politică, ei fac declarațiile pe care le consideră de cuviință, dar pot să afirm că acest dosar nu a fost influențat politic în niciun mod și sunt convins că nici judecătorii nu au fost influențați politic pentru a pronunța decizia pe care au pronunțat-o. Noi suntem convinși de probele pe care le-am prezentat și de argumentele noastre”, a spus Octavian Iachimovschi.

La 13 aprilie Curtea de Apel l-a recunoscut culpabil pe Ilan Șor în dosarul „Fraudei bancare” și l-a condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, în penitenciar de tip închis. Avocații lui Ilan Șor au anunțat că vor contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#justitie #penitenciar #procurori #ȘOR

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.