Femeile au șansa să crească și să-și dezvolte o afacere. Astfel, patru antreprenoare din țară au reușit să obțină un grant în sumă totală de peste șase milioane de lei. Acest lucru a fost posibil datorită suportului financiar nerambursabil oferit de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).

La concurs au aplicat 41 de companii, care au trecut printr-un proces de selectare complex și riguros.

În acest context, Ministrul Economiei și Infrastructurii, Mihail Lupașcu, a felicitat femeile antreprenoare care au dat dovadă de spirit inovativ și au strategii de dezvoltare ambițioase, orientate spre de export.

„Republica Moldova are nevoie de antreprenori cu spirit de inițiativă și curajoși. Ministerul Economiei și Infrastructurii va continua să susțină mediul antreprenorial, pentru a construi împreună o economie sănătoasă și prosperă”, a conchis Mihail Lupașcu.

De asemenea, Iulia Costin, director general ODIMM a exprimat încrederea ca aceste antreprenoare vor fi un exemplu de urmat și pentru alte femei din Republica Moldova, care activează în diferite domenii ale economiei, cu potențial de creștere.

Companiile finanțate își desfășoară activitatea în domeniul producerii: industria chimică, farmaceutică și alimentară. Dintre acestea, două întreprinderi au deja experiențe în exportul produselor și doresc sa se extindă pe alte piețe, inclusiv substituirea importurilor, iar două afaceri planifică penetrarea altor piețe.

Proiectele investiționale prevăd crearea a 22 de noi locuri de muncă, și menținerea a 47, iar companiile contractează circa 50 de persoane sezoniere.

Amintim faptul că în cadrul primului Apel de proiecte de granturi mari au fost finanțate nouă companii cu potențial de export, conduse de femei.

Totodată, prin intermediul Programului „Femei în Afaceri” au accesat granturi mici (până la 165 mii lei per companie) circa 600 de întreprinderi începătoare (start-up-uri), în special din zonele rurale.

#femei antreprenoare #granturi #ODIMM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.