Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a anunţat miercuri, 18 octombrie curent, la Kiev, Ucraina, că limba oficială pentru minoritatea română din Ucraina este începând de astăzi limba română, nu limba moldovenească, scrie News.ro.

„Însă, în mod special, vreau să îi mulţumesc domnului prim-ministru pentru deschiderea de care a dat dovadă în ceea ce priveşte decizia de a nu mai exista în acest moment «limba moldovenească». Din acest moment, la nivel internaţional nu mai există decât o singură limbă oficială – limba română. Consider că această invenţie a Federaţiei Ruse, prin această decizie a guvernului ucrainean a dus la o îndepărtare a unei nedreptăţi. Sunt ferm convins că împreună, în continuare, vom conlucra cum am conlucrat şi în ceea ce priveşte tranzitul şi exporturile grânelor din Ucraina şi pentru a modifica legislaţia în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, acestea fiind în oglindă toate drepturile pe care le au ucrainenii în România vor fi regăsite şi în legislaţia din Ucraina, astfel încât toţi românii de origine română care trăiesc în Ucraina să aibă aceleaşi drepturi”, a afirmat Marcel Ciolacu, în declaraţia comună de presă susţinută, miercuri la Kiev, împreună cu premierul Ucrainei Denys Shmyhal.

Şeful Guvernului României a adăugat că preoţii români ortodocşi nu vor fi împiedicaţi să oficieze în continuare serviciile religioase în limba română.

„Acum două luni, împreună cu domnul prim-ministru am închis şi o teamă sau un subiect cum că preoţii români ortodocşi ar fi împiedicaţi să oficieze în continuare serviciile religioase în limba română. Este exclus acest lucru. Libertatea religioasă este un drept fundamental, iar păstrarea identităţii religioase şi a limbii de slujire sunt principii fundamentale pentru orice societate. Sunt convins că astfel de abordări constructive sunt cheia succesului, iar recentul mecanism bilateral pentru importurile de cereale ucrainene cred că este un exemplu extrem de bun”, a conchis Ciolacu.

Şeful Executivului român a participat, miercuri, la prima şedinţă comună a Guvernelor României şi Ucrainei, împreună cu mai mulţi membri ai Cabinetului şi experţi din domeniile apărării, agriculturii, transporturilor, energiei, afacerilor interne, sănătăţii, găzduită la Kiev. Marcel Ciolacu a depus şi o coroană de flori, miercuri, la Zidul Apărătorilor Căzuţi ai Ucrainei din Kiev, în memoria tuturor celor care şi-au pierdut viaţa pentru a apăra libertatea Ucrainei. Premierul român va participa la dejunul de lucru oferit în onoarea delegaţiei române de premierul Denys Shmyhal.

Agenda premierului român Marcel Ciolacu cuprinde şi o întrevedere cu preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski, cât şi cu preşedintele Radei supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanchuk.

#limba moldovenească #limba romana #Marcel Ciolacu #Romania #Ucraina

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.