Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat marţi, 10 octombrie curent, că a discutat cu preşedintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, despre protecţia drepturilor minorităţilor naţionale. Cei doi președinți au subliniat, în declarația semnată la Palatul Cotroceni că însărcinează guvernele celor două țări să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”.

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat, marţi, cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită oficială la Bucureşti, despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi Ucraina. Cei doi președinți au subliniat, în declarația semnată, marți, la Palatul Cotroceni, că însărcinează guvernele celor două țări să rezolve fără întârziere problema distincției artificiale dintre limba română și „limba moldovenească”.

O ședință comună a celor două Guverne va avea loc în această lună, la Kiev.

„Noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă”, a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că „în plan bilateral, România este interesată de avansarea unei agende cuprinzătoare, în beneficiul cetăţenilor români şi ucraineni”. „Dorim o abordare constructivă, transparentă, orientată spre soluţii, inclusiv pe dosarele sensibile”, a precizat el.

Șeful statului român a mai afirmat că „au discutat, pe larg, şi despre protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, având în vedere că în România trăieşte o comunitate ucraineană, iar în Ucraina trăieşte o comunitate românească”. „Şi noi ne dorim ca cele două minorităţi, care sunt importante pentru noi amândoi, să aibă drepturi similare, în special ne referim aici, evident, la limba vorbită şi la educaţia primită în limba maternă”, a precizat Iohannis.

La rândul lui, preşedintele Zelenski a declarat că a discutat cu preşedintele României despre subiectul minorităţilor din Ucraina. „Am vorbit şi despre minorităţile naţionale”, a afirmat Zelenski.

Aurescu a cerut ca Ucraina să renunțe la sintagma „limba moldovenească”

În luna aprilie, fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, iar acest lucru a fost trecut inclusiv în constituția țării. Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România.

Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE. Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Ucraina are o nouă lege a minorităților naționale

În luna septembrie, Ucraina și-a revizuit legea care reglementează drepturile și folosirea limbilor minorităților naționale, în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Uniunii Europene. Noua lege a fost aprobată, joi, de Parlamentul ucrainean (Rada Supremă), potrivit agenției EFE. Printre altele, amendamentele adoptate prevăd că statul va furniza gratuit manuale imprimate şi în format electronic în limba maternă elevilor din învăţământul secundar care aparţin minorităţilor naţionale recunoscute prin lege în Ucraina.

Noua versiune a actului normativ recunoaşte dreptul de a folosi limbile minorităţilor în publicitate şi pentru desfăşurarea unor acţiuni publice. Statul se angajează de asemenea să ofere asistenţă în limba maternă victimelor violenţei domestice şi beneficiarilor de servicii sociale pentru vârsta a treia. Amendamentele clarifică de asemenea criteriile pentru a determina în ce zone ale ţării trebuie oferite astfel de servicii în limbile minorităţilor, în funcţie de concentrarea populaţiei care aparţine minorităţilor etnice şi culturale.

Versiunile anterioare ale acestei legi limitau mare parte din drepturile recunoscute pentru limbile naţionale în cazul limbilor oficiale ale Uniunii Europene vorbite în Ucraina, unde există comunităţi etnice română şi maghiară numeroase şi un număr mai mic de comunităţi formate din etnici de origine poloneză, slovacă, germană, bulgară sau greacă.

Drepturi restrânse pentru comunitatea rusă

Această formulă permite, însă, Ucrainei să excludă limba rusă – care este principala limbă a celei mai mari părţi a populaţiei în estul şi sudul ţării – de la recunoaşterea multor drepturi. Comisia de la Veneţia ceruse Ucrainei să elimine această distincţie, considerând-o discriminatorie. Totuşi, noua versiune a legii limitează atât timp cât durează războiul cu Rusia unele drepturi ale reprezentanţilor minorităţii ruse, invocând faptul că identitatea lor naţională coincide cu cea a statului agresor.

Recomandările Comisiei de la Veneţia au considerat justificată introducerea acestui moratoriu.

Într-o opinie emisă în luna iunie, Comisia de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept) a apreciat că noua lege ucraineană a minorităţilor naţionale oferă garanţii în conformitate cu standardele internaţionale, dar pentru asigurarea deplinei conformităţi cu aceste standarde unele dispoziţii ale legii trebuie reconsiderate.

La fel ca într-o opinie anterioară, din 2017, Comisia de la Veneţia a sesizat faptul că diminuarea considerabilă a predării în limbile minorităţilor pune în pericol supravieţuirea şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, nivelul de cunoaştere al limbilor minorităţilor şi inclusiv identitatea lingvistică a minorităţilor în Ucraina. Și oficialii de la București au cerut, în repetate rânduri, Kievului să modifice legea minorităților naționale, astfel încât comunitățile de români să beneficieze de drepturi depline.

Atât președintele Klaus Iohannis, cât și Ministerul de Externe au făcut demersuri diplomatice în acest sens încă de anul trecut.

#Klaus Iohannis #limba moldovenească #limba romana #Romania #Ucraina #Vladimir Zelenski

Fostul președinte al Republicii Moldova și deputat al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a sesizat Curtea Constituțională și solicită declararea drept neconstituțională a prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia foștii șefi ai statului pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Sesizarea vizează articolul din Codul de procedură penală, potrivit căruia CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova, scrie IPN. Dodon susține că norma este aplicată prin analogie și în cazul foștilor șefi de stat. Autorul sesizării consideră că prevederea nu face distincție între infracțiunile comise de un președinte în timpul exercitării mandatului, faptele de drept comun și situația unui fost președinte al cărui mandat a încetat.

Potrivit deputatului, după încetarea mandatului, dacă nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, la instanțele de drept comun. Totodată, acesta susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

În sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sesizarea lui Igor Dodon vine în contextul în care fostul președinte este judecat chiar la Curtea Supremă de Justiție, în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Procesul are ca obiect acuzații de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală, trădare de patrie și îmbogățire ilicită. Igor Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul este unul politic.

#Igor Dodon #judecare #presedinti #raport Curtea Constituțională #sesizare