Declarațiile fostei cancelare germane Angela Merkel, care a sugerat într-un interviu recent că opoziția Poloniei și a statelor baltice la dialogul direct dintre Uniunea Europeană și președintele rus Vladimir Putin ar fi împiedicat evitarea invaziei Ucrainei, au stârnit reacții aprinse la Varșovia, Riga și Tallinn, relatează POLITICO.

„Sunt uimit că, după tot ce s-a întâmplat în Ucraina, ea încă mai gândește astfel. I-am spus constant că nu poți trata cu Putin cu bună-credință, dar ea credea că statele baltice greșeau. […] Putin acționează așa cum acționează, iar singurele opțiuni pentru Occident sunt fie să se supună, fie să reziste. Este surprinzător că fosta cancelară germană ar spune astăzi așa ceva, când ar trebui să fie evident pentru toată lumea ce fel de regim este Rusia. Mă bucur că noul cancelar german, Friedrich Merz, nu împărtășește opiniile lui Merkel”, a declarat fostul prim-ministru leton Krišjānis Kariņš, comentând afirmațiile lui Merkel.

Într-un interviu acordat vineri publicației maghiare de opoziție Partizán, Merkel a amintit că, în iunie 2021, propusese împreună cu Emmanuel Macron o rundă de negocieri directe UE–Rusia, pe fondul concentrării trupelor ruse la granița cu Ucraina.

„În iunie 2021, am simțit că Putin nu mai lua în serios Acordul de la Minsk. De aceea am dorit un nou format în care noi, ca Uniune Europeană, să putem discuta direct cu Putin”, a spus Merkel.

Ea a explicat că planul a fost respins de o parte dintre statele membre: „Nu a fost susținut de unii. În principal de țările baltice, dar și Polonia s-a opus.” Potrivit fostei cancelare, aceste țări „se temeau că nu vom avea o politică comună față de Rusia”. „În orice caz, acest lucru nu s-a întâmplat. Apoi am părăsit funcția, iar apoi a început agresiunea lui Putin”, a adăugat Merkel, conform digi24.ro.

Oficialii est-europeni au respins însă ferm ideea unei „coresponsabilități”. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a scris pe platforma X:

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este motivat de un singur lucru: refuzul său de a accepta prăbușirea Uniunii Sovietice și ambițiile sale imperialiste neîncetate. Rusia este singura vinovată pentru această agresiune.”

În Polonia, declarațiile lui Merkel au provocat reacții vehemente, mai ales din partea politicienilor de dreapta. Fostul premier Mateusz Morawiecki, în prezent vicepreședinte al partidului Lege și Justiție (PiS), a scris pe X:

„Prin interviul său nechibzuit, Angela Merkel a demonstrat că se numără printre cei mai dăunători politicieni germani pentru Europa din ultimul secol.”

Europarlamentarul polonez Waldemar Buda (PiS) a afirmat:

„Când Merkel spune că a vrut să ajungă din nou la un acord cu Putin, acest lucru ar fi dus probabil la divizarea Ucrainei! Ei nu înțeleg că, făcând afaceri cu Putin, au provocat războiul!”

De cealaltă parte, Katarzyna Pełczyńska-Nałęcz, fost ambasador al Poloniei în Rusia și actual ministru în guvernul centrist Polonia 2050, a spus că remarcile lui Merkel alimentează propaganda rusă:

„A sugera că vina pentru război aparține cuiva care nu s-a așezat la masa negocierilor cu Rusia la timp și nu s-a înclinat suficient în fața Moscovei este absurd. Ar fi fost și mai rău.”

Totuși, fostul ambasador polonez în SUA, Marek Magierowski, a nuanțat interpretările din presă:

„Fosta cancelară spune doar că țările baltice și Polonia nu au fost de acord cu un nou format al UE pentru discuțiile cu Rusia. De la această declarație până la formularea că Polonia este coresponsabilă pentru războiul lui Putin e un drum destul de lung.”

Chiar și așa, Magierowski a adăugat că mandatul politic al lui Merkel a fost „un mare dezastru pentru Germania și pentru Europa”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Angela Merkel #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.