Numărul persoanelor obligate să muncească sau să se căsătorească împotriva voinţei lor a crescut în ultimii ani la aproximativ 50 de milioane pe zi. Concluzia îi aparține Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), care s-a expus pe seama acestui subiect în cel mai recent raport privind sclavia modernă, scrie Digi 24.

ONU își propune eradicarea acestui flagel până în 2030. Cu toate acestea, anul trecut s-au aflat într-o situaţie de sclavie modernă cu 10 milioane mai multe persoane decât estimările globale pentru 2016.

Într-un comunicat de presă, directorul general al OIM, Guy Ryder, consideră că este „şocant că situaţia sclaviei moderne nu se îmbunătăţeşte” şi face apel la guverne, dar şi la sindicate, organizaţii patronale, societate civilă şi oameni obişnuiţi să lupte împotriva „acestei încălcări fundamentale a drepturilor omului.

Crizele precum pandemia de COVID-19, conflictele armate şi schimbările climatice au condus la perturbări fără precedent la capitolul ocupării forţei de muncă şi educaţie, conducând la extinderea ratei de sărăcie extremă şi migraţie forţată. Potrivit raportului, pandemia – care a provocat deteriorarea condiţiilor de muncă şi creşterea îndatorării lucrătorilor – a întărit sursele sclaviei moderne în toate formele sale.

În întreaga lume, aproape unul din 150 de oameni este considerat un sclav modern. Comparativ cu ultimele statistici pentru anul 2016, numărul de oameni victime ale sclaviei moderne a crescut cu circa 9,3 milioane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit celor mai recente cifre, 27,6 milioane dintre cei aflaţi în sclavie modernă în 2021 erau în situaţii de muncă forţată. Peste 3,3 milioane din numărul total erau copii, iar alte 22 de milioane de persoane erau în situaţia de căsătorii forţate.

Raportul a mai constatat că peste jumătate din situaţiile de muncă forţată au apărut fie în ţări cu venituri medii superioare, fie în ţări cu venituri mari, lucrătorii migranţi fiind de peste trei ori mai probabil să fie afectaţi.

Femeile şi fetele reprezintă mai mult de două treimi dintre persoanele forţate să se căsătorească şi aproape patru din cinci dintre cele aflate în situaţia de exploatare sexuală comercială. În total, ele reprezintă 54% din cazurile de sclavie modernă.

Raportul propune şi o serie de acţiuni. Acestea includ îmbunătăţirea şi aplicarea legilor şi inspecţiilor muncii, încetarea muncii forţate impuse de stat, extinderea protecţiei sociale şi consolidarea protecţiilor legale, inclusiv prin creşterea vârstei legale de căsătorie la 18, fără excepţie.

#criza #munca fortata #razboi #saracie #sclav

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.