Olga Bondarciuc, cunoscută în spațiul public drept notara lui Plahotniuc a fost reținută în Belgia.

Ca urmare a acțiunilor angajaților BNC Interpol și a partenerilor de peste hotare, astăzi 27 septembrie, Olga Bondarciuc, a fost reținută în Belgia. La 22 aprilie 2020 în adresa Secretariatului General al OIPC Interpol a fost transmisă solicitarea referitor la anunțarea în căutare internațională în vederea localizării Olgăi Bondaricuc, în vârstă de 44 de ani, care activa în calitate de notar și acționa în interesele organizației criminale, create și conduse de către Plahotniuc Vladimir, fiind pusă sub învinuire pentru comiterea falsului în acte publice și declarație mincinoasă, se arată într-un comunicat de presă al Poliției.

Potrivit sursei citate, la 4 iunie 2021, aceasta a fost anunțată în căutare internațională în vederea arestării și extrădării.

Olga Bondarciuc a fost reținută în Belgia în baza difuziunii de căutare internațională emise în baza solicitării BNC Interpol Chișinău. În aceeași zi de către autoritățile belgiene a fost confirmat arestul persoanei în cauză. Aceasta urmează a fi extrădată autorităților din Republica Moldova.

Olga Bondarciuc a fost vizată în raportul Kroll 2, ea fiind unul dintre acţionarii Unibank, după ce s-a împrumutat cu milioane de lei. Ea a ajuns în atenția opiniei publice după ce a autentificat mai multe contracte emise de firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor sau Veaceslav Platon. Anterior, Bondarciuc a activat în clădirea Global Business Center (GBC), care era proprietatea lui Vladimir Plahotniuc, scrie ZDG.

La 2 iunie 2020, notara a declarat că ar fi fost amenințată să semneze mai multe documente pregătite de avocații lui Platon prin care să afirme că a emis acte la solicitarea fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc împotriva controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon. Bondarciuc sublinia atunci că toate actele pe care le-a emis au fost în conformitate cu legislația.

Tot în luna iunie a anului 2020, controversatul om de afaceri Veaceslav Platon a acuzat-o pe Bondarciuc că ar fi falsificat mai multe documente prin care acesta a fost condamnat la închisoare.

Olga Bondarciuc i-ar fi prestat servicii de notariat și pentru ex-președintele R. Moldova, Igor Dodon.

La începutul acestui an, ZDG a intrat în posesia unor documente care demonstrează că Olga Bondarciuc ar fi oficializat mai multe acte la solicitarea lui Igor Dodon, fostul președinte al R. Moldova.

În luna iulie a anului 2013, Bondarciuc ar fi legalizat un contract de credit ai căror debitori sunt Igor Dodon și soția sa, Galina Dodon. Creditul a fost contractat de la BC „Victoriabank” SA. Cel mai probabil, este vorba despre creditul în valoare de 1,477 milioane de lei pe care Igor Dodon l-a obținut de la această bancă în anul 2013, cu o rată anuală de doar 8% și a cărei scadență este anul 2028. Acesta este indicat și în declarațiile de avere și interese depuse de Igor Dodon.

Totodată, în luna iulie a anului 2013, Bondarciuc a legalizat și contractul de vânzare – cumpărare a casei în care locuiește familia Dodon.

#Ilan Shor #Olga Bondarciuc #Veaceslav Platon #Vlad Plahotniuc

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, avertizează că prețul energiei electrice din regiune ar putea crește în perioada următoare, pe fondul deficitului de energie și al dependenței de gaz pentru producerea electricității. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, deficitul de energie electrică din regiune este semnificativ, iar o parte din acesta este acoperit prin utilizarea centralelor pe gaz. Energia produsă astfel este mai scumpă, ceea ce influențează direct prețul final.

„În regiune, prețul marginal al energiei electrice este ghidat de prețul la gaz”, a explicat Junghietu.

Ministrul a menționat că situația hidrologică de pe Nistru și Dunăre poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor. Dacă nivelul producției hidroenergetice va rămâne scăzut, există o probabilitate semnificativă ca prețul energiei electrice să crească, întrucât acesta este influențat în mare parte de costul gazului.

În același timp, energia regenerabilă contribuie la reducerea impactului prețurilor ridicate. Totuși, odată cu apropierea sezonului rece, producția centralelor fotovoltaice va scădea, ceea ce va crește necesitatea unor surse alternative în orele de consum maxim.

Junghietu susține că Republica Moldova trebuie să accelereze investițiile în sisteme de stocare a energiei, astfel încât în orele de vârf să fie nevoie de mai puține importuri.

Ministrul a precizat că, în 2025, Republica Moldova importa practic întreaga cantitate de energie electrică necesară, inclusiv energia procurată de la MGRES. În prezent, însă, ponderea importurilor a scăzut, ajungând la aproximativ 70-77%.

„Sunt zile când noi producem local 30-40% și importăm din România și din Ucraina”, a spus ministrul.

În medie, pe parcursul acestui an, aproximativ 70% din energia electrică consumată în Republica Moldova este importată. O mare parte din aceste importuri sunt necesare în orele de vârf, dimineața și seara, când energia este mai scumpă.

În aceste condiții, Ministerul Energiei pledează pentru dezvoltarea simultană a mai multor capacități: centrale regenerabile, sisteme de stocare și centrale pe gaz flexibile, care să poată produce energie local în perioadele de consum maxim.