Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Judecătorul care va judeca dosarul „Damir, Pînzari, Cojocaru” și istorioara întunecată din tinerețea sa

28 Sept. 2021, 12:43
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
28 Sept. 2021, 12:43 // Societate //  Realitatea.md

Dosarul de învinuire, finalizat!
Damir, Pînzari și Cojocaru vor compărea pe banca acuzaților

Prima ședință de judecată în dosarul „Direcției 5”, cunoscută ca Direcția Operațiuni Speciale (DOS), în care sunt vizați: președintele Asociației FEA, Dorin Damir, ex-ministrul Apărării și ex-șeful Poliției Naționale, Alexandru Pînzari, dar și Valeriu Cojocaru care până nu demult a activat în calitate de șef al Inspectoratului de Poliție Bălți, va avea loc săptămâna aceasta. A fost programată pentru joi, 29 septembrie curent, iar judecătorul care va judeca este Denis Guzun.

La o scurtă căutare a numelui judecătorului Denis Guzun, sunt mai multe articole în presă despre cum acesta a devenit judecător, despre averea sa, dar și despre o istorioară întunecoasă din tinerețea sa. El a devenit judecător în anul 2019 pentru un termen de 5 ani la Judecătoria Chișinău.

În același an, Anticorupție.md a scris că Denis Guzun, proaspăt judecător la Judecătoria Chișinău, a fost implicat la vârsta de 21 de ani (la vreme publicării articolului avea estimativ 31 de ani) într-un accident de mașină soldat cu moartea unei tinere de 29 de ani. Deși experții au constat că impactul ar fi putut fi evitat dacă Guzun nu ar fi depășit limita de viteză, judecătorul a fost absolvit de pedeapsă de procurorii din strășeni și de către judecătorul Ghenadie Morozan.

Cine a fost găsit vinovat de accident?

Potrivit ordonanței de încetare a urmăririi penale, semnată de procurorul Nicu Șendrea, accidentul s-a produs în seara de 13 aprilie 2009, la intrare în satul Căpriana, raionul Strășeni. În urma tamponării a două automobile de marca BMW 520 și Toyota Corola, a decedat femeia de 29 de ani.

Denis Guzun a declarat ofițerilor de urmărire penală că se deplasa cu viteza de 90 km pe oră și a văzut un automobil care a încercat să facă o manevră în intersecție. A vrut să frâneze, însă nu a reușit.

În document se mai arată că cercetările la fața locului nu au putut stabili cine se face vinovat de comiterea accidentului. Experții însă au constatat că Denis Guzun conducea cu viteza de 125 km pe oră și dacă nu ar fi depășit limita de viteză, impactul putea fi evitat.

În final, victima a fost găsită vinovată de faptul că nu a cedat trecerea.

Procuratura Strășeni a dispus încetarea procesului penal. La 13 martie 2010, procurorul general adjunct, Andrei Pântea, a anulat ordonanța procurorilor din Strășeni și a dispus reluarea urmăririi penale. Decizia lui Pântea a fost menținută și de procurorul general din perioada respectivă, Valeriu Zubco.

La 24 mai 2010, Ghenadie Morozan, în acea perioadă judecător de instrucție în sectorul Râșcani al Capitalei, a anulat, la solicitarea apărătorului lui Denis Guzun, ordonanțele semnate de Pântea și Zubco. În mai puțin de o lună, procurorul Nicu Șendrea a emis o nouă ordonanță de încetare a urmăririi penale.

Sursa citată a mai amintit despre părinții lui Denis Guzun că, în 2010, Ion Guzun era judecător la Curtea de Apel Bender, iar Maria Guzun, la Curtea de Apel Chișinău. Din 2014, Ion Guzun a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție. Dinastia de judecători Guzun a fost subiectul investigațiilor jurnalistice, în care s-a arătat că averile deținute de familia respectivă nu s-ar încadra în limitele veniturilor legale.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.