Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Olga Țăpordei din R. Moldova, pe cel mai înalt vârf din Antarctica. Soțul: „Se odihneşte după o escaladare complicată”

13 Dec. 2023, 17:55
 // Categoria: Life // Autor:  Elena Putregai
13 Dec. 2023, 17:55 // Life //  Elena Putregai

RECTIFICARE Mircea Baciu este prima persoană din Republica Moldova care a escaladat Masivul Vinson. S-a întâmplat în decembrie 2021. La fel, despre Mircea Baciu se cunoaște că este al doilea care a escaladat Everestul, în mai 2019.

Olga Țăpordei, care se prezintă ca expert în personal branding, a escaladat cel mai înalt vârf din Antarctica – Masivul Vinson. S-a întâmplat duminica trecută, 10 decembrie 2023, la ora locală 00:10 sau la ora Republicii Moldova 05:10. Anunțul a fost făcut de soțul său, Bogdan Ghieș, om de afaceri.

Cei peste 95 de mii de urmăritori pe Instagram îi duc lipsa Olgăi Țăpordei de cel puțin o săptămână. Înainte de asta, și-a dezvăluit visul de a escalada un asemenea vârf pentru care avea nevoie de resurse financiare.

Doritorii au donat pentru ca Olga Țăpordei să și-l îndeplinească. Nu a anunțat despre ce sumă are nevoie pentru escaladare.

Astfel, ea are la activ patru vârfuri din cele șapte de pe șapte continente ce fac parte din circuitul 7 Summits PS.

Potrivit soțului, escaladarea a durat 21 de ore, la temperatura de -55 grade Celsius.

„Acum, Olga se află în basecamp şi se odihneşte după o escaladare foarte complicată. Când va avea reţea o să povestească cum a fost totul. La moment legătura este doar prin satelit şi foarte instabil. Ce este în capul ei, știe doar Olga. Cert e că acest gest are mult mai multă profunzime. Mai cunosc că Olga își dorește ca copiii noștri să afle despre cele mai înalte șapte vârfuri ale lumii de pe cele 7 continente nu din documentare filmate de National Geographic, dar prin prisma propriului exemplu: a omului din țara lor, din orașul lor, de pe strada lor și să înțeleagă că imposibilul e posibil! Iar ceea ce face acum, de fapt, scrie istorie, nu doar pentru familia noastră, dar pentru o țară întreagă. Ea a îndrăznit, iar oamenii au încurajat-o!”, a scris Bogdan Ghieș pe Facebook.

Cuplul are împreună o fetiță pe nume Alexandra.

Masivul Vinson, cu altitudinea de 4.892 m deasupra n.m., dar după alte măsurători 5.140 m deasupra nivelului mării, este cel mai înalt munte din Antarctica, făcând parte din grupul numit „Cele șapte vârfuri”, grup care este format din cei mai înalți munți de pe fiecare continent. Muntele a fost denumit după senatorul american Carl Vinson (1883 – 1981) care a sprijinit cercetările de pe cel mai inaccesibil continent, Antarctica. Muntele a fost descoperit în anul 1957, datorită unui zbor al unui avion militar american efectuat deasupra masivului Sentinel Range. Prima escaladare a lui a fost făcută la data de 17 decembrie 1966 de o expediție a clubului alpin american, finanțat de National Geographic Society și sprijinit de marina americană. Greutățile întâmpinate la escaladare, fără a lua în considerare costul ridicat al finanțării expediției, au fost cauzate în mare parte de distanța mare până la Polul Sud, peste 1200 km, precum și de temperaturile scăzute, respectiv de furtunile întâmpinate.

Olga Țăpordei este prima femeie din Republica Moldova care a reușit să cucerească Muntele Everest. De asemenea, a fost pe cel mai înalt vulcan din lume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Este un semn! Cum a înțeles Țapordei că va urca pe Everest? „Este important să nu-ți setezi și așteptări”

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.