La revenirea din Nepal, acolo de unde s-a întors cu statutul de prima femeie din Moldova care a ajuns în vârful Everestului, Olga Țapordei a acordat un interviu amplu jurnalistului Dorin Galben, pentru canalul său de YouTube GALBEN. A dezvăluit care a fost semnul principal care a marcat-o și a făcut-o să înțeleagă că ea ar putea cel puțin să încerce să urce cel mai înalt munte din lume. Și, mai ales, a descris cum s-a simțit, atunci când a ridicat drapelul țării deasupra capului său, lăsând masca de oxigen pentru câteva secunde.

Prietena sa Irina Galai, prima femeie din Ucraina care a escaladat Everestul, a adus vorba despre această expediție. Olga Țapordei și-a amintit că ambele erau la un eveniment pentru a susține discursuri tematice și a sunat-o să ia masa împreună. Atunci, Irina Galai i-a atras atenția că numărul său de telefon conține altitudinea Everestului – 8848 metri.

– Olia, este un semn!, mi-a spus Irina.

Inițial, fiindcă expediția este costisitoare (prima sumă – 69.000 de euro, plus cheltuieli, fiind un total de 80 de mii de euro), Olga Țapordei se gândea că ar putea să aibă o astfel de experiență mai târziu, pe la 50 de ani, după care s-a gândit că cel puțin trebuie să se documenteze, urmând și decizia propriu-zisă.

– În ziua în care am zburat în Nepal, m-am întâlnit cu Andrei Carpenco (primul moldovean care a escaladat Everestul) și sunt atât de recunoscătoare că în ziua aia m-am întâlnit anume cu el, pentru că el mi-a dat și niște tips-uri. Mi-a spus: „Olia, ceea ce era mai important, tu ai făcut. Ai luat decizia. Mai departe cum va fi așa va fi… Nu fiecare om se decide să facă asta și dacă tu ai decis, înseamnă că moral și psihologic tu ești gata și eu sunt sigur că la tine o să fie bine”. El mi-a zis că e foarte greu, dar cu atitudinea mea, totul va fi. Eu am înțeles că e super important să te setezi corect, dar cel mai important e să nu-ți setezi așteptări.

Înainte de a porni spre Everest, a avut experiența Kilimanjaro, cel mai înalt punct din Africa, și Ojos, cel mai înalt vulcan din lume. „Sunt oameni care au escaladat Everestul fără niciun munte înainte de asta. Valentin (ghidul) are un pic altă strategie. El mi-a zis că trebuie să merg pe un munte să văd dacă în general îmi place. Și noi am mers pe Kilimanjaro, după care a fost Ojos pentru înălțime, adică aclimatizare”.

– Am alergat prin parc 50 de kilometri pe săptămână, adică câte 10 kilometri pe zi și mai erau niște exerciții speciale care le făceam cu antrenoarea la sală, cum ar fi ridicări, exerciții de rezistență. Și tehnici anumite pe care le exersezi doar în munți. Am avut în Carpați, pe scări, pe frânghii. Asta se învață. Sunt niște elemente de alpinism pe care trebuie să le deții și la noi în țară nu ai unde să le faci.

Cât despre faptul că deține statutul de prima moldoveancă pe Everest, recunoaște că pentru ea a fost o responsabilitate. „A fost o responsabilitate. Pe orice munte este o responsabilitate proprie, de tine, de viața ta, de ceea ce urmează, dar aici a fost o responsabilitate de țară, la nivel mondial. Tu ești prima din Republica Moldova care încearcă cel puțin să facă asta și dacă asta este un fail, toată lumea știe că tu nu ai urcat. Era o responsabilitate enormă”.

– Vârful este mic, fizic încap 10 oameni. Din cauză că timpul a fost prost, noi am urcat 160 de persoane pe același traseu și mergeam unul după altul. Eram printre primii 20. În momentul de așteptare, când am înțeles că am 5 minute și ceea ce am făcut 45 de zile… și pur și simplu trebuie să pășesc acolo. Cât am așteptat mi-au dat lacrimile, am avut un sentiment de fericire și aveam o stare de bine. Eu citisem, mă uitasem la filme și toată lumea spunea că e greu, că ești estovit. Eu mă gândeam: „Doamne, de ce mie îmi este atât de bine?” După care am zis ok, probabil la mine e altfel și am început să savurez.

#Everest #Olga Țapordei #semn

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.