Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

22 noiembrie 2026

VIDEO Este un semn! Cum a înțeles Țapordei că va urca pe Everest? „Este important să nu-ți setezi și așteptări”

22 Iun. 2021, 09:43
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
22 Iun. 2021, 09:43 // Life //  Realitatea.md

La revenirea din Nepal, acolo de unde s-a întors cu statutul de prima femeie din Moldova care a ajuns în vârful Everestului, Olga Țapordei a acordat un interviu amplu jurnalistului Dorin Galben, pentru canalul său de YouTube GALBEN. A dezvăluit care a fost semnul principal care a marcat-o și a făcut-o să înțeleagă că ea ar putea cel puțin să încerce să urce cel mai înalt munte din lume. Și, mai ales, a descris cum s-a simțit, atunci când a ridicat drapelul țării deasupra capului său, lăsând masca de oxigen pentru câteva secunde.

Prietena sa Irina Galai, prima femeie din Ucraina care a escaladat Everestul, a adus vorba despre această expediție. Olga Țapordei și-a amintit că ambele erau la un eveniment pentru a susține discursuri tematice și a sunat-o să ia masa împreună. Atunci, Irina Galai i-a atras atenția că numărul său de telefon conține altitudinea Everestului – 8848 metri.

– Olia, este un semn!, mi-a spus Irina.

Inițial, fiindcă expediția este costisitoare (prima sumă – 69.000 de euro, plus cheltuieli, fiind un total de 80 de mii de euro), Olga Țapordei se gândea că ar putea să aibă o astfel de experiență mai târziu, pe la 50 de ani, după care s-a gândit că cel puțin trebuie să se documenteze, urmând și decizia propriu-zisă.

– În ziua în care am zburat în Nepal, m-am întâlnit cu Andrei Carpenco (primul moldovean care a escaladat Everestul) și sunt atât de recunoscătoare că în ziua aia m-am întâlnit anume cu el, pentru că el mi-a dat și niște tips-uri. Mi-a spus: „Olia, ceea ce era mai important, tu ai făcut. Ai luat decizia. Mai departe cum va fi așa va fi… Nu fiecare om se decide să facă asta și dacă tu ai decis, înseamnă că moral și psihologic tu ești gata și eu sunt sigur că la tine o să fie bine”. El mi-a zis că e foarte greu, dar cu atitudinea mea, totul va fi. Eu am înțeles că e super important să te setezi corect, dar cel mai important e să nu-ți setezi așteptări.

Înainte de a porni spre Everest, a avut experiența Kilimanjaro, cel mai înalt punct din Africa, și Ojos, cel mai înalt vulcan din lume. „Sunt oameni care au escaladat Everestul fără niciun munte înainte de asta. Valentin (ghidul) are un pic altă strategie. El mi-a zis că trebuie să merg pe un munte să văd dacă în general îmi place. Și noi am mers pe Kilimanjaro, după care a fost Ojos pentru înălțime, adică aclimatizare”.

– Am alergat prin parc 50 de kilometri pe săptămână, adică câte 10 kilometri pe zi și mai erau niște exerciții speciale care le făceam cu antrenoarea la sală, cum ar fi ridicări, exerciții de rezistență. Și tehnici anumite pe care le exersezi doar în munți. Am avut în Carpați, pe scări, pe frânghii. Asta se învață. Sunt niște elemente de alpinism pe care trebuie să le deții și la noi în țară nu ai unde să le faci.

Cât despre faptul că deține statutul de prima moldoveancă pe Everest, recunoaște că pentru ea a fost o responsabilitate. „A fost o responsabilitate. Pe orice munte este o responsabilitate proprie, de tine, de viața ta, de ceea ce urmează, dar aici a fost o responsabilitate de țară, la nivel mondial. Tu ești prima din Republica Moldova care încearcă cel puțin să facă asta și dacă asta este un fail, toată lumea știe că tu nu ai urcat. Era o responsabilitate enormă”.

– Vârful este mic, fizic încap 10 oameni. Din cauză că timpul a fost prost, noi am urcat 160 de persoane pe același traseu și mergeam unul după altul. Eram printre primii 20. În momentul de așteptare, când am înțeles că am 5 minute și ceea ce am făcut 45 de zile… și pur și simplu trebuie să pășesc acolo. Cât am așteptat mi-au dat lacrimile, am avut un sentiment de fericire și aveam o stare de bine. Eu citisem, mă uitasem la filme și toată lumea spunea că e greu, că ești estovit. Eu mă gândeam: „Doamne, de ce mie îmi este atât de bine?” După care am zis ok, probabil la mine e altfel și am început să savurez.

Realitatea Live

22 Nov. 2026, 18:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
22 Nov. 2026, 18:30 // Slider //  Ana Panaguța

Debitul Dunării la intrarea în România va creşte pe parcursul săptămânii viitoare până la 4.500 mc/s, apropiindu-se de media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s, scriu știrileprotv.ro.

„Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în prima zi a intervalului la valoarea de 4.000 mc/s, staţionar în următoarele trei zile, apoi în creştere până la valoarea de 4.500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4.700 mc/s). În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere”, se menţionează în prognoza INHGA pentru perioada 21 -28 noiembrie 2026.

În prognoza trimestrială, hidrologii au estimat pentru luna noiembrie un debit maxim de 2.000 mc/s şi unul minim de 1.400 mc/s.

Debitele Dunării au coborât în vara acestui an la valori minime istorice, situaţie care a impus oprirea celor două unităţi ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, responsabile pentru aproximativ 20% din energia dispecerizabilă. După mai bine de trei luni de întrerupere a funcţionării, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Naţional şi au revenit la puterea nominală, Unitatea 2 în data de 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie.

În ceea ce priveşte râurile interioare, în prima parte a intervalului, debitele medii zilnice vor fi în general în creştere datorită precipitaţiilor prognozate şi propagării, exceptând râurile din bazinele Bârlad, Prut şi pe cele din Dobrogea unde vor fi relativ staţionare. În partea a doua a intervalului, debitele medii zilnice, vor fi în general, în scădere, exceptând cursurile mijlocii şi inferioare ale râurilor mari din jumătatea de vest a ţării, unde vor fi în creştere datorită propagării.

Potrivit INHGA, în luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse între 30-50% din mediile multianuale lunare, mai mari (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Someşul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, bazinul superior şi mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului şi Prutului şi pe cursul Siretului şi mai mici (sub 30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat şi Bârlad.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat joi că România va avea, până la sfârșitul anului, o capacitate de stocare a energiei electrice de 2.000 MW.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!