Infecția cu hantavirus „nu este un nou COVID-19”, au declarat reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), scrie antena3.ro. Deși criza sanitară de la bordul vasului de croazieră MV Hondius, care urmează să plece luni spre Țările de Jos, a stârnit multe îngrijorări, readucând în prim-plan amintirile din perioada pandemiei de coronavirus din 2020, există numeroase diferențe între cele două tipuri de infecții, afirmă experții din domeniul sănătății.

COVID-19 este o boală infecțioasă virală cauzată de un coronavirus, SARS-CoV-2, apărută în China la sfârșitul anului 2019. A fost vorba despre o transmitere naturală de la animal la om, survenită, a priori, în perimetrul pieței agroalimentare din Wuhan, sau o evadare a unui virus modificat pe cale experimentală dintr-un laborator din acest oraș chinez? Cele două ipoteze se contrazic, însă prima dintre ele este susținută de majoritatea oamenilor de știință.

Acest virus a fost descoperit la începutul lunii ianuarie 2020, iar pe 11 martie 2020 OMS a declarat că epidemia cauzată de COVID-19 era de atunci considerată ca fiind o pandemie: aceasta a făcut milioane de morți – circa 20 de milioane de victime, potrivit OMS – și a devastat economia mondială.

Hantavirusul, al cărui nume provine de la râul coreean Hantan în urma unui prim episod epidemiologic survenit în timpul Războiului din Coreea (1950-1953), este un virus prezent pe toate continentele, mai ales în Asia și Europa. El este monitorizat în zonele unde este endemic.

Hantavirusurile sunt transmise în principal la oameni de rozătoare sălbatice infectate, care elimină virusul prin salivă, urină și excremente: inhalarea prafului contaminat cu acele excreții reprezintă principala cale de infectare.

Singura dintre cele aproximativ 30 de hantavirusuri despre care se cunoaște că se transmite de la om la om, tulpina Anzi are o perioadă de incubație cuprinsă între una și șase săptămâni, comparativ cu 7-10 zile, în medie, după apariția simptomelor, pentru COVID-19.

Deși transmiterea interumană a hantavirusului Anzi – tulpina identificată pe vasul de croazieră – „se realizează pe cale aeriană”, „ea necesită condiții foarte speciale de proximitate, de promiscuitate sau un teren de fragilitate medicală la persoanele expuse, dincolo de ceea ce se cunoaște pentru alte virusuri respiratorii”, inclusiv pentru SARS-CoV-2, a explicat Virginie Sauvage de la Institutul Pasteur din Paris, directoarea Centrului Naționale de Referință pentru Hantavirusuri.

Potrivit Institutului Pasteur, 1perioada de transmitere cu cel mai mare risc” pentru hantavirus este cea a apariției primelor simptome, care adeseori preced o spitalizare: cei apropiați sunt astfel persoanele cele mai expuse, mai ales în timpul contactelor foarte apropiate (contact sexual) sau al unor momente de viață din spațiile închise (cameră, vehicul etc.).

În timp ce hantavirusurile de pe continentul american pot provoca insuficiențe respiratorii și cardiace, precum și febre hemoragice, COVID-19 este doar o boală respiratorie, care poate provoca febră, tuse, dificultăți de respirație, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, diaree, pierderea mirosului și a gustului.

Un virus care ar ucide „50% din populație, ar decima-o pe aceasta rapid, privându-se de ocazia de a se răspândi”, a declarat Raul Gonzalez Ittig, biolog la Agenția națională de cercetări științifice din Argentina, o țară confruntată deja cu un focar de hantavirus, care a provocat 11 decese în 2018-2019. Or, întrucât hantavirusul Anzi are o rată de mortalitate care poate ajunge la 40%, „decesele survin repede”, a adăugat Raul Gonzalez Ittig, subliniind că „izolarea bolnavilor, implementată fără amânare, întrerupe rapid lanțul de transmitere virală”.

Așadar, totul se petrece „mult mai repede: o singură persoană îl transmite, zece se infectează și, fără un tratament adecvat, mor. De aceea, riscul unei pandemii de hantavirus este mult mai mic”, a explicat el, în timp ce COVID-19, care nu provine, după părerea sa, de la „un virus cu mortalitate rapidă, infectează mai întâi mii de persoane înainte ca decesele să înceapă să se acumuleze”.

„Nu există în prezent niciun tratament specific, nici vreun vaccin” împotriva hantavirusului, a precizat specialistul în boli infecțioase Vincent Robin, de la ANRS-Mie.

Însă „cu cât îngrijirea medicală este mai rapidă, cu atât mai bun va fi prognosticul”, a subliniat Virginie Sauvage. În cazul unor leziuni pulmonare severe, o asistență respiratorie este necesară, mai ales în secția de reanimare. Dacă apare o insuficiență renală, poate fi necesară dializa.

Pentru COVID-19, îngrijirile medicale vizează atenuarea simptomelor (paracetamol), dar și antivirale care pot fi administrate anumitor persoane cu risc ridicat de a dezvolta forme grave ale bolii.

În ceea ce privește un posibil vaccin, „studii au fost realizate pe anumite tulpini ale virusului, dar eficacitatea lor nu a fost încă dovedită la nivelul tuturor hantavirusurilor”, a explicat Vincent Ronin.

Împotriva COVID-19, vaccinurile, mai ales cele cu ARN mesager, au fost dezvoltate în timp record în perioada pandemiei. Eficacitatea lor și siguranța lor au fost de atunci documentate pe scară largă în baza miliardelor de vaccinări efectuate la nivel global.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#coronavirus #Hantavirus #OMS #pandemie

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.