Uniunea Europeană a impus luni, 11 mai curent, sancțiuni împotriva a 16 persoane și șapte organizații responsabile de deportarea ilegală a copiilor ucraineni în Federația Rusă și în teritoriile ocupate temporar, precum și de asimilarea și adopția acestora, a anunțat Consiliul European, scrie g4media.ro.

„Decizia se referă la persoanele responsabile de deportarea ilegală sistematică, strămutarea forțată, asimilarea forțată, în special prin îndoctrinare ideologică și educație militarizată a minorilor ucraineni, precum și de adopția și transportul lor ilegal în Federația Rusă și în teritoriile ocupate temporar”, se arată în comunicatul de presă.

Entitățile enumerate pe lista de sancțiuni includ instituții de stat, legate de Ministerul Educației din Rusia, cum ar fi Centrele pentru Copii din întreaga Rusie Orlyonok , Scarlet Sails și Smena.

„Acestea organizează – în coordonare cu autoritățile de ocupație – programe pentru copiii ucraineni, în cadrul cărora aceștia sunt supuși îndoctrinării pro-ruse, inclusiv prin evenimente patriotice, educație ideologică și activități cu orientare militară”, scrie în comunicatul Consiliului European.

Alte entități sancționate găzduiesc minori ucraineni transferați din teritoriile ocupate ale Ucrainei și îi expun la „programe aliniate cu politicile statului rus, inclusiv îndoctrinare politică și activități conforme cu cadrele educaționale concepute pentru instruirea militară de bază”.

Instituțiile menționate de CE sunt Centrul DOSAAF din Sevastopol, Școala Navală Nakhimov și Clubul Militar-Patriotic „Patriot” din Crimeea, care desfășoară „reeducarea, îndoctrinarea ideologică și militarizarea minorilor, promovează loialitatea față de Rusia și subminează identitatea națională ucraineană”.

Lista sancțiunilor include, de asemenea, oficiali și politicieni din teritoriile ocupate ilegal de Rusia, precum și lideri ai taberelor de tineret, cluburilor și organizațiilor militaro-patriotice.

„Ei sunt responsabili de promovarea educației „patriotice” și militare a tineretului prin îndoctrinare ideologică, popularizarea culturii militare ruse, antrenament paramilitar și participarea la evenimente care glorifică agresiunea rusă împotriva Ucrainei.”

Persoanele incluse pe lista sancțiunilor sunt supuse unei înghețări a activelor, iar cetățenilor și companiilor UE le este interzis să le furnizeze fonduri, active financiare sau resurse economice. În plus, persoanelor le este interzis să intre sau să tranziteze teritoriul UE.

Potrivit autorităților ucrainene, de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, peste 20.000 de copii ucraineni au fost deportați ilegal sau relocați cu forța în Rusia sau în teritoriile ocupate. UE susține că Rusia ascunde sistematic locul unde se află copiii și încearcă să le șteargă identitatea ucraineană.

Potrivit Biroului Președintelui, la data de 11 mai, în timpul derulării inițiativei „Bring Kids Back UA”, peste 2.133 de copii ucraineni răpiți de Rusia au fost returnați în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#copii deportati #Rusia #sanctiuni #ucraineni #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.