În 2005, profesorul Mike Brown și echipa sa au descoperit o nouă planetă pitică la marginea sistemului nostru solar. Eris era mai masivă decât Pluto, iar acest lucru a provocat o controversă uriașă: să fie și ea considerată planetă, sau Pluto să rămână fără acest statut? În final, decizia a schimbat ceea ce știam despre sistemul nostru solar, relatează BBC.

„Toată lumea iubea planeta Pluto. Am crescut în anii 1970, când spațiul cosmic era de interes pentru toată lumea. Exista această minge ciudată la marginea sistemului nostru solar. Părea cel mai interesant loc la care să te gândești”, își amintește Mike Brown.

Mica planetă înghețată, cu o orbită ciudată, fusese descoperită în 1930 de către astronomul american Clyde William Tombaugh.

Acesta a folosit un telescop pentru a face fotografii ale aceleiași zone de pe cer, în mai multe nopți, apoi le-a comparat.

„M-am uitat la ele și am zărit-o aproape imediat. Am fost extrem de emoționat, am început să tremur, mi-am dat seama că e o descoperire importantă”, spunea Tombaugh într-un interviu.

Mulți s-au întrebat însă dacă Pluto e suficient de mare pentru a primi statut de planetă.

„Era clar pentru toată lumea că e posibil să existe corpuri cerești mai mari decât Pluto. Așa că la începutul anilor 2000 am început să cercetez cerul cu ajutorul noilor camere digitale și am început să descoperim obiecte din ce în ce mai mari”, povestește Mike Brown.

În 2005 a făcut o descoperire majoră.

„Când am văzut asta, am început să mă întreb dacă mă uit la datele corecte. Apoi am văzut că da, datele erau corecte. Un nou obiect luminos”, spune el.

Mike și echipa sa descoperiseră obiectul 2003 UB313, cunoscut acum ca Eris. Și era ceva mai masiv decât Pluto.

„Dacă nu era Eris, poate că discuția despre Pluto nu ar fi fost redeschisă. Nu ar fi existat niciun motiv să schimbi sistemul solar. Problema, după ce am descoperit-o pe Eris, și ne-am dat seama că e mai masivă decât Pluto, era că trebuia făcut ceva”.

A urmat un an întreg de dezbateri aprinse, până când, în august 2006, Uniunea Astronomică Internațională s-a întâlnit pentru a decide soarta lui Pluto.

„Mi-am dat seama că, pentru mine, cea mai bună soluție e să stau departe, așa că am plecat în vacanță”, spune Mike Brown.

O primă propunere a fost să crească numărul planetelor.

„La un moment dat părea că Pluto va rămâne planetă, Eris va deveni planetă, pentru că era mai mare decât Pluto, iar celelalte obiecte pe care le-am descoperit pe lângă Eris ar fi devenit de asemenea planete la un moment dat. Aș fi fost singura persoană în viață care a descoperit o planetă”.

„Mi s-a părut o greșeală. Soluția corectă era să tragem o linie, să spunem că sunt 8 planete și că toate obiectele mici și înghețate de dincolo de Neptun sunt o clasă diferită de corpuri cerești, caree fac parte din centura Kuiper”, a adăugat el.

În ultima zi a conferinței, astronomii au supus propunerile la vot. Decizia a fost ca Pluto să nu mai fie considerată planetă, ci planetă pitică.

„Părinții mă întrebau adesea: ce vor face copiii? Vor fi supărați! Dar supărați erau părinții, copiii au fost încântați. Puteau să vină de la școală și să le spună părinților că ceea ce ei au învățat era greșit și că Pluto nu este planetă”, spune Mike Brown.

În final, potrivit lui Mike Brown, Pluto nu a fost retrogradat, ci a fost clasificat corect.

#descoperire #Pluto #sistem solar

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.