Omul de la Casa Albă cu care nimeni nu vrea să lucreze: unii candidați nu sunt „suficient de MAGA”

Deși funcțiile de top din Departamentul Apărării sunt, în mod obișnuit, atractive, administrația Trump se confruntă cu dificultăți în găsirea unor candidați dispuși să lucreze cu secretarul Apărării, Pete Hegseth. Situația tensionată vine după o serie de controverse care au afectat încrederea în conducerea sa, relatează NBC News.

În urmă cu două luni, Hegseth a suspendat trei consilieri apropiați, acuzându-i că ar fi divulgat informații clasificate. Ulterior, a fost demis șeful său de cabinet, iar un consilier de presă superior a demisionat, declarând că biroul secretarului Apărării era într-un „haos total”. Tot Hegseth a fost ulterior acuzat că a transmis informații sensibile despre o operațiune militară în Yemen, inclusiv către membri ai familiei, prin aplicația Signal.

Potrivit libertatea.ro, ancheta internă asupra cazului a fost preluată de adjunctul său, după ce administrația a stabilit că Hegseth nu poate conduce investigația în mod obiectiv. Între timp, vicepreședintele J.D. Vance și șefa de cabinet a Casei Albe, Susie Wiles, au căutat candidați pentru funcții-cheie, atât în cadrul Casei Albe, cât și în Congres. Însă mai multe persoane au refuzat propunerile, iar altele au fost respinse pentru că nu erau „suficient de MAGA”, potrivit unor surse citate de NBC News.

Criza de personal a dus la întârzieri în proiecte importante, precum programul de apărare antirachetă „Golden Dome”, dar și la lipsa unui buget oficial pentru Pentagon, ceea ce a generat nemulțumiri în Congres. Planul de a-l numi pe Ricky Buria în funcția de șef de cabinet a fost, de asemenea, respins din considerente politice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cu toate acestea, Pete Hegseth continuă să se bucure de sprijinul președintelui Donald Trump și al vicepreședintelui Vance. Printre realizările recente ale mandatului său se numără creșterea recrutărilor militare și eliminarea programelor de diversitate și incluziune (DEI) din armată.

Un raport al inspectorului general al Pentagonului, care urmează să fie publicat în curând, ar putea confirma acuzațiile potrivit cărora Hegseth a partajat informații clasificate – concluzie care i-ar putea pune în pericol poziția.

#MAGA #Casa Alba

Rusia își intensifică prezența militară de-a lungul frontierei cu Finlanda, la doi ani după ce această țară nordică a aderat la NATO, potrivit unui raport publicat miercuri de compania media de stat finlandeză Yle, care se bazează pe imagini satelitare recente.

Imaginile arată lucrări de construcție la o garnizoană pentru o brigadă de artilerie în localitatea Kandalakșa, regiunea Murmansk, ceea ce reprezintă primul semn clar al unei creșteri permanente a efectivelor militare în apropierea frontierei cu Finlanda, informează dpa, citată de Agerpres.

Autoritățile din Murmansk au anunțat că se construiește un nou oraș militar și că blocurile de locuințe vechi din zonă sunt renovate. Localitatea se află la aproximativ 150 de kilometri de granița cu Finlanda. Potrivit Yle, imaginile satelitare indică și modificări la alte baze militare ruse din apropierea graniței.

Postul public de televiziune suedez SVT a raportat, la rândul său, modernizări în Rusia, tot în apropierea frontierei cu Finlanda. În Petrozavodsk, la circa 175 de kilometri de graniță, armata rusă a ridicat trei depozite, fiecare cu capacitate pentru aproximativ 50 de vehicule blindate. Totodată, un cort de tabără pentru mii de soldați a fost instalat la baza Kamenka, iar baza aeriană Severomorsk-2, închisă în 1998, se află în curs de renovare.

Totuși, activitatea militară din zonă nu poate fi comparată cu pregătirile ample pentru invazia Ucrainei din februarie 2022, subliniază dpa. Potrivit unor surse NATO citate de New York Times, mobilizarea rusă din această regiune nu atinge nivelul operațional observat înainte de atacul asupra Ucrainei.

Războiul declanșat de Rusia a determinat Finlanda și Suedia să renunțe la neutralitatea tradițională și să solicite aderarea la NATO în 2022. Finlanda are o frontieră comună cu Rusia de aproximativ 1.340 de kilometri, cea mai lungă dintre toate statele membre ale Alianței Nord-Atlantice.