Directorul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC), Serghei Merjan, a demisionat din funcție, după ce alți patru consilieri din cadrul ANSC la sel au depus cerere de demisie din cauza „managementului defectuos” din cadrul instituției.

Potrivit ANSC, cererea de demisie a fost depusă de Merjan la data de 10 noiembrie curent, iar Parlamentul urmează să se expună asupra acceptării acesteia.

„La 10 noiembrie 2022, Serghei Merjan, directorul general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, a solicitat Parlamentului să ia act de demisia sa, cu încetarea activității din aceeași dată”, se arată în anunțul ANSC.

Din cauza situației în care s-a pomenit instituția, odată cu plecarea a 4 din cei 7 membri consilieri ai ANSC, Comisia economie, buget și finanțe a decis să creeze la data de 9 noiembrie curent o subcomisie, care să investigheze aceste eliberări din funcție, care ar avea tangențe cu managementul defectuos promovat de Serghei Merjan.

Amintim că, actualul director al ANSC este Serghei Merjan, un fost coleg de-a lui Dumitru Alaiba, când a activat în cadrul unui ONG.

Precizăm că, Dumitru Alaiba s-a retras de la ședința Comisiei economie, buget și finanțe, când s-a organizat concursul pentru selectarea candidatului la funcția de director al ANSC, unde a participat și Merjan, pe motiv că, atât el, cât și candidatul au activat în unul și același ONG, doar că în perioade diferite, pentru a elimina suspiciunile de conflict de interese.

Merejan a fost numit în funcția de director ANCS pe un termen de 7 ani, cu votul a 57 de deputați, doar cei din majoritatea parlamentară – PAS, opoziția s-a abținut atunci de la vot.

Ulterior, deputatul socialist, Vasile Bolea a anunțat că va contesta decizia de numire în funcție a lui Merjan pe motiv că „concursul respectiv ar fi fost unul mimat, iar CV-ul acestuia nu ar corespunde realității”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANSC #demisie #Dumitru Alaiba #Serghei Merjan

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.