Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Omul lui Putin, la Premiul Havel: Cum vrea Ruben Vardanyan să-și spele reputația de infractor

20 Mai 2026, 10:21
 // Categoria: Opinii // Autor:  Oleg Posternak
20 Mai 2026, 10:21 // Opinii //  Oleg Posternak

Ruben Vardanyan, fostul lider al formațiunii separatiste pro-ruse din Karabah, condamnat la 20 de ani pentru terorism, crime de război și omoruri premeditate, a fost nominalizat la Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului 2026. Este vorba despre premiul anual pentru drepturile omului al Consiliului Europei, acordat de APCE împreună cu Biblioteca Václav Havel, transmite stiripesurse.ro. 

Ironia nominalizării lui Ruben Vardanyan la premiul APCE constă în faptul că exact această structură, în iulie 2025, a cerut introducerea sancțiunilor împotriva persoanelor influente legate de Federația Rusă, inclusiv împotriva lui Vardanean însuși. Astfel, Europa își contrazice propria linie generală.

Pe de o parte, din 2022, UE direcționează către Ucraina peste 200 de miliarde de euro în lupta împotriva mașinii de război a Kremlinului, iar pe de altă parte închide ochii la nominalizarea unui agent rus.

Promovarea pionului lui Putin pe arena europeană a drepturilor omului arată ca o scuipare demonstrativă a Moscovei în fața Europei. Este o încercare de a devaloriza însăși ideea drepturilor omului, transformând un premiu prestigios într-un instrument de provocare politică.

Și aceasta este departe de a fi prima încercare a Kremlinului de a folosi instituțiile europene și retorica drepturilor omului împotriva Europei însăși. În 2024, Rusia a încercat să-l nominalizeze pe Vardanean la Premiul Nobel pentru Pace pentru „dezvoltarea inițiativelor de pace”.

Această inițiativă a fost întâmpinată cu critici dure și a provocat un larg ecou internațional. 123 de parlamentari din Letonia, Lituania, Ucraina și România au provocat un adevărat scandal politic, numindu-l deschis pe Vardanean „portofelul lui Putin”, iar nominalizarea sa — inacceptabilă. „O asemenea nominalizare, promovată de mass-media controlată de autoritățile Federației Ruse, face parte din campania de distragere a atenției de la unul dintre oamenii cei mai implicați în schema de spălare a banilor Kremlinului”, menționa la 30.04.24 ABC, una dintre cele mai mari publicații din Spania.

Biografia scandaloasă a lui Vardanean vorbește de la sine. Miliardarul rus, apropiat de Putin, este cunoscut pentru conducerea companiei offshore ruse „Troika Dialog”. Potrivit investigației OCCRP, prin această companie au fost transferați în secret bani către cei mai influenți oameni ai Rusiei, de exemplu către prietenul lui Putin, Serghei Roldughin. Între anii 2006 și 2013, prin conturile rețelelor offshore create de Vardanean au trecut peste 4,6 miliarde de dolari. Ulterior, în 2019, 22 de deputați ai Parlamentului European au cerut UE să introducă sancțiuni împotriva „portofelului” elitei ruse. În plus, în ianuarie 2022, Vardanean, ca și alte persoane apropiate lui Putin, a fost inclus în proiectul noilor sancțiuni americane.

Vardanean este un complice al Kremlinului, implicat în războiul împotriva Ucrainei. În toate interviurile sale, el refuză demonstrativ să condamne agresiunea rusă și neagă uciderea poporului ucrainean. Kievul oficial a introdus încă din 2020 de sancțiuni împotriva lui.

Iar în iunie 2023, la inițiativa SBU, el a fost inclus în baza de date a complicilor agresiunii ruse „Mirotvoreț”, cu caracteristica: „urmează să fie reținut imediat și predat organelor de drept ale Ucrainei sau ale statelor NATO”.

Mass-media internațională a indicat în repetate rânduri, din 2023, legăturile sale cu Moscova:

  • 24.01.23 Washington Times: „Vardanean, unul dintre cei mai bogați oameni ai Rusiei, este apropiat de Putin. Acum Kremlinul îl pregătește pe Vardanean pentru locul premierului Armeniei, Pașinian.”
  • 30.01.23 Politico: „Vardanean are legături bune la Moscova. Toți oligarhii ruși acționează cu permisiunea lui Putin și, din acest motiv, nu poate exista nicio îndoială că Vardanean este omul Kremlinului, lucru recunoscut și de guvernul ucrainean atunci când a introdus sancțiuni împotriva lui.”
  • 25.06.23 Forbes: „Vardanean se bucură de binecuvântarea Moscovei… Este de neconceput ca lui Vardanean să-i fi fost oferită o funcție de conducere fără insistențele Moscovei…”
    • 30.04.24 Newsmax: „Legăturile sale strânse cu președintele rus i-au adus porecla «portofelul lui Putin».”
  • 29.07.25 publicația croată Net.hr: „Vardanean este cunoscut drept «bancomatul lui Putin», omul care l-a ajutat pe președintele rus și cercul său apropiat să acumuleze bogății prin metode ilegale.”

Nominalizarea unei astfel de persoane precum Ruben Vardanyan la un premiu european pentru drepturile omului este un absurd care poate compromite însăși premiul. Pentru el însă, aceasta este o modalitate convenabilă de a-și spăla biografia sumbră și de a se reambala din imaginea unui „infractor” în cea a unui „apărător al drepturilor omului”. UE trebuie să blocheze imediat nominalizarea lui Vardanean și să nu permită ca premiul european pentru drepturile omului să devină un instrument de albire reputațională a unui agent al Kremlinului.

Un comentariu de Oleg POSTERNAK, politolog ucrainean, membru al Asociației Consultanților Politici Profesioniști din Ucraina

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.