Vasile Costiuc este mâna dreaptă a lui George Simion în Republica Moldova. El face campania AUR și denunță fără nici o probă presupuse fraude la vot, acuzație preluată de Simion. Vasile Costiuc are multiple legături cu Rusia. El a făcut afaceri în Federația Rusă și a participat la un eveniment organizat la Moscova de Alexandr Kondyakov, fost consultant politic al lui Vladimir Putin, acuzat de Traian Băsescu că a avut un rol în suspendarea sa din 2007. Un politician din Moldova și jurnalistul Sorin Ozon susțin că Alexandr Kondyakov a fost general KGB, scrie G4MEDIA.RO.

Vasile Costiuc apare în fotografii alături de Alexandr Kondyakov realizate în 2013 în Rusia, potrivit lui Ștefan Gligor, fost director de programe la CPR Moldova – Centrul de Politici și Reforme și actual președinte al Partidului Schimbării. Ștefan Gligor a declarat că Alexandr Kondyakov este general KGB/FSB. Aceeași informație a fost publicată și de jurnalistul de investigații Sorin Ozon.

Informația despre participarea lui Vasile Costiuc la evenimentul din regiunea Moscova a fost confirmată de Serviciul de Informații al Republicii Moldova (SIS), potrivit unui document obținut de G4Media.

G4Media a obținut și alte fotografii de la evenimentul din Rusia în care apare Vasile Costiuc.

Vasile Costiuc a făcut și afaceri în Federația Rusă, după cum a declarat el în 2021. El a vândut fructe în Rusia.

Acum, Vasile Costiuc face campanie pentru George Simion în Republica Moldova. De câteva zile, el denunță presupuse fraude la vot, fără să prezinte nicio probă. Iată ce a prezentat Costiuc drept dovadă a fraudării, potrivit unui comunicat oficial AUR: ”La Secțiile nr. 1 și nr. 2 din Strada Grigore Ureche nr. 2 (Consulatul General al României la Chișinău), martorii au observat o mașină cu numere românești din care au coborât două persoane cu căști în urechi, care monitorizau zona. Este o intimidare mascată. Este o presiune pe alegători. Este o tentativă de a deturna voința liberă”.

Acuzațiile fără probe ale lui Costiuc au fost preluate de George Simion, care a scris vineri pe Facebook: ”Îi cer Maiei Sandu să oprească turismul electoral din R.Moldova”, fără să prezinte nici el vreo dovadă.

Alexander Kondyakov a fost implicat în două scandaluri în România, la cele două suspendări din funcție ale președintelui Traian Băsescu, în 2007 și 2012.

În 2007, Alexander Kondyakov – director executiv al Novocom, un centru de analiză politică din Moscova care asigura consultanță guvernului rus și președintelui Putin, și membru al Marii Loji Masonice Ruse, a fost indicat de Băsescu drept implicat în suspendare. Într-un interviu din România Liberă, Traian Băsescu a menţionat numele omului de afaceri rus, invitând presa să afle cu ce scopuri a venit el în România, înaintea deciziei suspendării sale. Alexander Kondyakov a declarat la BBC că a fost într-adevăr în România de multe ori, ultima dată între 11 şi 12 aprilie, dar a susținut că vizita sa a fost în interesul companiei pe care o reprezintă, NOVOCOM. Cu toate acestea, guvernul a confirmat la acel moment că Alexander Kondyakov a avut o întâlnire privată cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, adversar al lui Băsescu și unul dintre cei implicați în suspendare.

Situația s-a repetat la suspendarea din 2012, când Alexander Kondyakov a venit din nou în Romania chiar înainte de suspendarea lui Traian Basescu. Între timp, Kondyakov devenise și consilierul al ex-președintelui moldovean pro-rus Vladimir Voronin.

Consilierul prezidențial Sebastian Lăzăroiu, a vorbit la acel moment la Digi24 despre apariția la București a lui Alexander Kondyakov: „În aprilie 2007 era la București, cu o lună înainte de suspendare, a fost la Bucuresti și acum, în iunie, cu o lună înainte de suspendare, când s-a întâlnit cu oameni importanți”. A continuat mentionand: „Am primit informatia ca a fost aici, exista dovezi, ar fi interesant de aflat cu cine s-a intalnit”.

Alexander Kondyakov conduce și „Alianța Internațională Creștin Ortodoxă”, potrivit lui Ștefan Gligor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

George Simion are interdicții internaționale întrucât este declarat „persona non grata” în Republica Moldova și Ucraina pentru activități destabilizatoare și retorică pro-rusă.

Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, susține că George Simion a avut o întâlnire, în urma că 12 ani, cu un șef al seviciul secret rusesc FSB. Simion a respins informația.

Generalul General-locotenentul Oleksandr Skipalski, primul șef al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR) și fostul prim-vicepreședinte al SBU, serviciul secret al Ucrainei, a declarat că un ofițer SBU care a lucrat la Cernăuți în timpul președinției lui Viktor Ianukovici (2010 – 2014) a confirmat cel puțin o întâlnire a lui George Simion cu un spion rus. Simion a respins și această acuzație.

#George Simion #Moldova #Vasile Costiuc

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.