Creşterea economiei mondiale ar urma să încetinească anul acesta la 1,9%, de la un nivel estimat de 3% în 2022, din cauza efectelor pandemiei, a invadării Ucrainei de către Rusia, a inflaţiei ridicate şi a crizei climatice, se arată într-un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), publicat miercuri, transmite Reuters, scrie agerpres.ro.

Conform raportului „Perspectivele şi situaţia economiei mondiale”, ritmul de creştere al economiei mondiale din 2023 va fi unul dintre cele mai reduse din ultimele decenii.

„Creşterea economiei mondiale ar urma să accelereze moderat la 2,7% în 2024, dacă, aşa cum estimăm, unele turbulenţe macroeconomice se vor diminua anul viitor. Perspectivele pe termen scurt rămân extrem de nesigure, deoarece persistă riscurile economice, financiare, geopolitice şi de mediu”, se arată în raport.

Săptămâna viitoare, FMI urmează să publice o actualizare a „Perspectivelor economiei mondiale” (World Economic Outlook), dar săptămâna trecută directorul general Kristalina Georgieva declara că nu vede „o îmbunătăţire dramatică” a actualelor previziuni care indică un avans al economiei mondiale în 2023 de 2,7%, de la un nivel de aproximativ 3,2% în 2022.

În raportul realizat de Departamentul pentru afaceri economice şi sociale al ONU se arată că evoluţia economiei mondiale este afectată de creşterea mai slabă din SUA, UE şi alte state dezvoltate. Economia americană ar urma să înregistreze un avans de doar 0,4% în 2023, de la un nivel estimat de 1,8% în 2022, UE o expansiune de 0,2% în 2023 (de la un nivel estimat de 3,3% în 2022). În schimb, economia Chinei ar urma să accelereze la 4,8% anul acesta, faţă de 3% anul trecut.

FMI previzionează o creştere a economiei SUA de 1% în 2023, un avans al UE de 0,5% şi o expansiune a Chinei de 4,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #ONU

Conducerea Energocom rămâne, deocamdată, neschimbată. Premierul Vasile Tofan spune că nu există o decizie privind schimbarea directorului întreprinderii, Eugeniu Buzatu, deși recunoaște că sunt probleme care trebuie soluționate în ceea ce privește achizițiile de gaze. Declarația a fost făcută joi, 1 octombrie.

„Nu voi comenta acum niciun fel de cerere. Pot să vă spun că nu există la moment o decizie ce ține de schimbări la Energocom”, a declarat Tofan.

În același timp, premierul spune că Energocom trebuie să își schimbe modul în care cumpără gazele, astfel încât Republica Moldova să fie mai bine pregătită pentru perioadele următoare. Printre soluțiile analizate sunt și contractele pe termen lung.

„Avem provocări acolo de a schimba paradigma de achiziții de gaze, cel puțin, pentru perioada următoare (… ) să fim mai bine securizați cu contracte pe termen lung. (…) Eu înțeleg frustarea oamenilor, și eu sunt foarte frustrat de prețul pe care îl avem, dar trebuie să învățăm din tot ce s-a făcut și nu s-a făcut și, cel puțin, acum, pentru iarna asta, dacă o să reușim să găsim gaze mai ieftine, șansele nu sunt mari, dar avem careva șanse și nu pot să deschid toate cărțile( … ) Nu voi face compromisuri nici cu legalitatea, nici cu transparența”, a spus premierul joi, 1 octombrie.

Eugeniu Buzatu este director general al Energocom din luna august a acestui an. Anterior, acesta a exercitat funcția de director interimar al întreprinderii, începând din decembrie 2024.

Activitatea lui Buzatu a ajuns în atenția presei și din cauza veniturilor obținute la Energocom. Potrivit informațiilor publicate în investigații jurnalistice și declarațiilor de avere, acesta a încasat anual aproape 1,2 milioane de lei de la companie. În spațiul public au fost discutate și diferențele dintre salariul de funcție, de aproximativ 47.000 de lei brut, și veniturile lunare mai mari obținute prin prime, sporuri și alte stimulente.

Buzatu a respins anterior criticile privind veniturile sale și a calificat dezvăluirile drept populism. Acesta a explicat că remunerările sunt legate de responsabilitățile pe care le are și de volumul operațiunilor gestionate de Energocom.

De asemeena, directorul companiei a fost criticat și în contextul profiturilor înregistrate de Energocom în ultimii ani. Compania a acumulat aproximativ 1,2 miliarde de lei profit, iar Buzatu a explicat că acești bani reprezintă mijloace circulante necesare activității întreprinderii și nu pot fi utilizați direct pentru reducerea tarifelor la gaze. Acesta a mai spus că o parte din profit este transferată la bugetul de stat sub formă de dividende.