S-au împlinit patru ani de rezistență ucraineană într-un război de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Sunt peste 1.460 de zile de explozii, sirene, distrugeri și vieți frânte în țara vecină. Patru ani în care cuvântul „pace” a fost rostit mai des ca oricând, inclusiv în țara noastră. Dar pacea nu înseamnă tăcerea armelor pentru o vreme. Pacea justă înseamnă siguranță, dreptate și reguli respectate.

Războiului nedrept și de agresiune al Rusiei lovește devastator în civili: în copii și femei. Până la 31 decembrie 2025, Misiunea ONU de monitorizare a drepturile omului în Ucraina a confirmat cel puțin 55.600 de victime civile: aproape 15.000 de oameni uciși și peste 40.000 răniți, inclusiv 175 de jurnaliști victime ale războiului. Realitatea este, cel mai probabil, mult mai dură. Vorbim despre echivalentul populației orașelor Soroca, Orhei și Cahul, oameni care nu mai sunt din cauza ororilor acestui război. În spatele fiecărei cifre este o viață frântă.

Rachete, drone, muniții lovesc nu doar obiective militare, ci locuințe, școli, spitale. La începutul anului am resimțit și noi consecințele, când pentru ore o bună parte a țării noastre a fost fără lumină. În Ucraina, orașe mari și mici, se afla sub un tir continuu de rachete zilnic. Toată infrastructura energetică civilă ucraineană a fost afectată puternic în timpul bombardamentelor țintite rusești. Este apreciată solidaritatea autorităților de la Chișinău, care au transmis generatoare, transformatoare, conductoare și cabluri. De asemenea, vor fi transmise echipamente medicale, autospeciale pentru intervenții, produse alimentare și bunuri de primă necesitate.

Până la sfârșitul anului trecut, 704 lăcașuri de cult au fost distruse sau avariate, dintre care circa 200 de biserici complet distruse. Peste 4.100 de instituții educaționale și peste 2.500 de obiective medicale au fost avariate sau distruse. Dronele și rachetele terorizează populația, blochează accesul

la școli și spitale și pun în pericol salvatorii, muncitorii care încearcă să repare să reconstruiască infrastructura critică afectată. Asta nu este „daună colaterală”. Este distrugerea deliberată a oamenilor.
Criza umanitară este una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii. Pentru anul 2026, se estimează că 10,8 milioane de oameni din Ucraina vor avea nevoie de asistență umanitară. Aproape 6 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara țării, iar 3,7 milioane sunt strămutați intern. Peste o treime din copii din Ucraina – 2.589.900 – rămân strămutați, dintre care peste 1,7 milioane în afara țării. UNICEF raportează că atacurile armate au ucis sau rănit peste 3.200 de copii. O crimă împotriva umanității.

Nici Moldova nu este ocolită de urgia conflictului: în acești ani, autoritățile au raportat că 13 fragmente de drone sau drone au fost identificate în 12 localități de pe teritoriul nostru. Războiul nu respectă granițe, chiar dacă nu este declarat aici. Astăzi, aproximativ 148.000 de refugiați ucraineni locuiesc aici sau aproape 6% din populația țării. Circa 86.500 beneficiază de protecție temporară, cu acces la muncă, educație și asistență medicală. Comunitățile locale, voluntarii și autoritățile au arătat solidaritate și umanitate. Este una dintre cele mai puternice dovezi că valorile europene nu sunt simple declarații pentru cetățenii moldoveni. Sunt o reflecție a omeniei noastre.

O pace durabilă pentru Ucraina nu poate fi construită ignorând dreptul internațional, protecția civililor și responsabilitatea pentru crimele de război. Fără garanții reale de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, fără tragerea la răspundere a celor vinovați, pacea va fi fragilă și periculoasă. Modul în care se va încheia acest război va defini viitorul Europei. Inclusiv al Republicii Moldova.

Despre asta au spus într-o voce peste 100 de organizații din societatea civilă din Republica Moldova și diasporă, semnatare ale declarației comune pentru o pace justă și durabilă. Până pe 28 februarie, inclusiv, Declarația comună rămâne deschisă pentru orice organizație a societății civile care dorește să se alăture. Moldova este pentru pace justă.

Am vorbit în acest editorial cu cifre și statistici. Despre oameni afectați, centrale electrice distruse și orașe în întuneric. Dar războiul Rusiei din Ucraina nu se termină în rapoarte. El este retrăit în fiecare seară, când un copil adoarme îmbrăcat în frig pentru că nu știe dacă va fi curent dimineața. Sau în mintea celor care îl justifică. Dacă acest lucru ni se pare „gestionabil”, atunci problema nu mai este Rusia agresoare. Este pragul nostru de umanitate.Războiul din Ucraina nu este un test pentru Ucraina. Poporul ucrainean a trecut deja testul de rezistență. Acest război este un test pentru noi:

– dacă mai credem că granițele contează,
– dacă mai credem că viața copiilor are aceeași valoare peste tot,
– dacă mai credem că dreptul internațional nu este opțional.

Iar testele ratate, la fel ca în școală, nu te promovează în următoarea treaptă. Ele se repetă. Mai aproape. Dacă încălcarea flagrantă a dreptului internațional nu este sancționată, ea poate fi repetată oricând. Este un simbolism crud că războiul actual depășește amploarea celui de-al Doilea Război Mondial. Ar fi un semnal pentru societatea rusă să înțeleagă suferința pe care acest conflict o aduce propriilor cetățeni și să-și dezvolte țara acasă, nu prin război care provoacă durere poporului ucrainean.

În fața acestui război, alegerea noastră, aici și acum, este una de responsabilitate. O pace justă pentru Ucraina înseamnă siguranță și pentru Republica Moldova. Chiar dacă nu auzim tunetul armelor, trăim zilnic războiul cognitiv. De aceea, avem datoria să rămânem lucizi, calmi, informați și uniți, să spunem adevărul și să ne apărăm valorile. Pentru că pacea justă pentru Ucraina este și pacea Republicii Moldova. Iar această pace începe cu rezistența fiecăruia dintre noi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Daniel Vodă este expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Anterior a fost purtător de cuvânt al Guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

#Daniel Voda #IPRE #Ucraina

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.