S-au împlinit patru ani de rezistență ucraineană într-un război de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Sunt peste 1.460 de zile de explozii, sirene, distrugeri și vieți frânte în țara vecină. Patru ani în care cuvântul „pace” a fost rostit mai des ca oricând, inclusiv în țara noastră. Dar pacea nu înseamnă tăcerea armelor pentru o vreme. Pacea justă înseamnă siguranță, dreptate și reguli respectate.

Războiului nedrept și de agresiune al Rusiei lovește devastator în civili: în copii și femei. Până la 31 decembrie 2025, Misiunea ONU de monitorizare a drepturile omului în Ucraina a confirmat cel puțin 55.600 de victime civile: aproape 15.000 de oameni uciși și peste 40.000 răniți, inclusiv 175 de jurnaliști victime ale războiului. Realitatea este, cel mai probabil, mult mai dură. Vorbim despre echivalentul populației orașelor Soroca, Orhei și Cahul, oameni care nu mai sunt din cauza ororilor acestui război. În spatele fiecărei cifre este o viață frântă.

Rachete, drone, muniții lovesc nu doar obiective militare, ci locuințe, școli, spitale. La începutul anului am resimțit și noi consecințele, când pentru ore o bună parte a țării noastre a fost fără lumină. În Ucraina, orașe mari și mici, se afla sub un tir continuu de rachete zilnic. Toată infrastructura energetică civilă ucraineană a fost afectată puternic în timpul bombardamentelor țintite rusești. Este apreciată solidaritatea autorităților de la Chișinău, care au transmis generatoare, transformatoare, conductoare și cabluri. De asemenea, vor fi transmise echipamente medicale, autospeciale pentru intervenții, produse alimentare și bunuri de primă necesitate.

Până la sfârșitul anului trecut, 704 lăcașuri de cult au fost distruse sau avariate, dintre care circa 200 de biserici complet distruse. Peste 4.100 de instituții educaționale și peste 2.500 de obiective medicale au fost avariate sau distruse. Dronele și rachetele terorizează populația, blochează accesul

la școli și spitale și pun în pericol salvatorii, muncitorii care încearcă să repare să reconstruiască infrastructura critică afectată. Asta nu este „daună colaterală”. Este distrugerea deliberată a oamenilor.
Criza umanitară este una dintre cele mai grave din Europa ultimelor decenii. Pentru anul 2026, se estimează că 10,8 milioane de oameni din Ucraina vor avea nevoie de asistență umanitară. Aproape 6 milioane de ucraineni s-au refugiat în afara țării, iar 3,7 milioane sunt strămutați intern. Peste o treime din copii din Ucraina – 2.589.900 – rămân strămutați, dintre care peste 1,7 milioane în afara țării. UNICEF raportează că atacurile armate au ucis sau rănit peste 3.200 de copii. O crimă împotriva umanității.

Nici Moldova nu este ocolită de urgia conflictului: în acești ani, autoritățile au raportat că 13 fragmente de drone sau drone au fost identificate în 12 localități de pe teritoriul nostru. Războiul nu respectă granițe, chiar dacă nu este declarat aici. Astăzi, aproximativ 148.000 de refugiați ucraineni locuiesc aici sau aproape 6% din populația țării. Circa 86.500 beneficiază de protecție temporară, cu acces la muncă, educație și asistență medicală. Comunitățile locale, voluntarii și autoritățile au arătat solidaritate și umanitate. Este una dintre cele mai puternice dovezi că valorile europene nu sunt simple declarații pentru cetățenii moldoveni. Sunt o reflecție a omeniei noastre.

O pace durabilă pentru Ucraina nu poate fi construită ignorând dreptul internațional, protecția civililor și responsabilitatea pentru crimele de război. Fără garanții reale de securitate pentru Ucraina și pentru întreaga Europă, fără tragerea la răspundere a celor vinovați, pacea va fi fragilă și periculoasă. Modul în care se va încheia acest război va defini viitorul Europei. Inclusiv al Republicii Moldova.

Despre asta au spus într-o voce peste 100 de organizații din societatea civilă din Republica Moldova și diasporă, semnatare ale declarației comune pentru o pace justă și durabilă. Până pe 28 februarie, inclusiv, Declarația comună rămâne deschisă pentru orice organizație a societății civile care dorește să se alăture. Moldova este pentru pace justă.

Am vorbit în acest editorial cu cifre și statistici. Despre oameni afectați, centrale electrice distruse și orașe în întuneric. Dar războiul Rusiei din Ucraina nu se termină în rapoarte. El este retrăit în fiecare seară, când un copil adoarme îmbrăcat în frig pentru că nu știe dacă va fi curent dimineața. Sau în mintea celor care îl justifică. Dacă acest lucru ni se pare „gestionabil”, atunci problema nu mai este Rusia agresoare. Este pragul nostru de umanitate.Războiul din Ucraina nu este un test pentru Ucraina. Poporul ucrainean a trecut deja testul de rezistență. Acest război este un test pentru noi:

– dacă mai credem că granițele contează,
– dacă mai credem că viața copiilor are aceeași valoare peste tot,
– dacă mai credem că dreptul internațional nu este opțional.

Iar testele ratate, la fel ca în școală, nu te promovează în următoarea treaptă. Ele se repetă. Mai aproape. Dacă încălcarea flagrantă a dreptului internațional nu este sancționată, ea poate fi repetată oricând. Este un simbolism crud că războiul actual depășește amploarea celui de-al Doilea Război Mondial. Ar fi un semnal pentru societatea rusă să înțeleagă suferința pe care acest conflict o aduce propriilor cetățeni și să-și dezvolte țara acasă, nu prin război care provoacă durere poporului ucrainean.

În fața acestui război, alegerea noastră, aici și acum, este una de responsabilitate. O pace justă pentru Ucraina înseamnă siguranță și pentru Republica Moldova. Chiar dacă nu auzim tunetul armelor, trăim zilnic războiul cognitiv. De aceea, avem datoria să rămânem lucizi, calmi, informați și uniți, să spunem adevărul și să ne apărăm valorile. Pentru că pacea justă pentru Ucraina este și pacea Republicii Moldova. Iar această pace începe cu rezistența fiecăruia dintre noi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Daniel Vodă este expert asociat pentru politică externă și comunicare strategică al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE). Anterior a fost purtător de cuvânt al Guvernului și al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.

#Daniel Voda #IPRE #Ucraina

Maladia Dupuytren este o afecțiune mai puțin cunoscută, care evoluează lent și care, în formele avansate, poate provoca îndoirea permanentă a degetelor spre palmă. Boala este diagnosticată și tratată la Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie din Chișinău.

Potrivit dr. Ștefan Cojocari, medic ortoped-traumatolog în cadrul Secției Chirurgia Mâinii, afecțiunea progresează, de regulă, pe parcursul mai multor ani.

„Maladia Dupuytren este o afecțiune a țesutului fibros din palmă. La început, pacientul poate observa o îngroșare sau un nodul sub piele. Pe măsură ce boala avansează, se formează corzi dure care trag treptat degetele spre palmă, până în punctul în care acestea rămân îndoite și nu mai pot fi întinse complet”, a spus medicul.

Boala apare mai frecvent după vârsta de 40 de ani și este întâlnită mai des la bărbați. Factorul genetic joacă un rol important. Primele modificări pot fi ușor de ignorat, deoarece la început boala poate provoca doar apariția unui nodul sau a unei zone îngroșate în palmă.

„Cu timpul, vă poate împiedica să faceți lucruri banale: să prindeți obiecte, să vă băgați mâna în buzunar sau să sprijiniți palma pe o masă. În stadiile avansate, vorbim deja despre o contractură în adevăratul sens al cuvântului. Atunci când articulația degetului este implicată profund și fixată în această poziție nefirească, apare rigiditatea articulară secundară, iar articulația începe să doară. Nu mai este doar un simplu disconfort, ci o suferință reală a articulației blocate”, a adăugat medicul.

De aceea, apariția unui nodul persistent în palmă sau dificultatea de a întinde complet unul dintre degete reprezintă motive pentru o consultație de specialitate. Evaluarea precoce permite stabilirea stadiului bolii și alegerea conduitei potrivite.

„Dacă observați un nodul persistent sau simțiți că degetele se întind tot mai greu, este important să consultați un medic ortoped-traumatolog cu experiență în chirurgia mâinii. Anatomia mâinii este foarte complexă, iar tratamentul necesită o evaluare atentă și precisă”, afirmă dr. Ștefan Cojocari.

Diagnosticul este stabilit în primul rând în urma examinării clinice. Medicul evaluează aspectul palmei, mobilitatea degetelor și gradul de contractură. În anumite situații, poate fi recomandată și ecografia, care oferă informații suplimentare despre structurile afectate și poate contribui la planificarea tratamentului.

„În funcție de particularitățile cazului, putem utiliza și examenul ecografic pentru a evalua structurile afectate și pentru a stabili mai precis indicațiile de tratament. Aceste informații sunt importante în special atunci când planificăm o intervenție minim invazivă și trebuie să ținem cont de poziția nervilor și vaselor de sânge”, explică specialistul.

Tratamentul este ales în funcție de stadiul bolii, gradul contracturii și impactul acesteia asupra funcției mâinii. În formele ușoare, atunci când degetele nu sunt semnificativ contractate și funcția mâinii nu este afectată, poate fi suficientă monitorizată.

„Atunci când contractura progresează și începe să limiteze activitățile cotidiene, pot fi indicate proceduri intervenționale. Una dintre metode este aponeurotomia percutanată cu acul, cunoscută și sub denumirea de fasciotomie cu ac. Printr-o tehnică minim invazivă, cordonul fibros care menține degetul în poziție îndoită este secționat cu ajutorul unui ac, permițând îndreptarea degetului. Metoda este potrivită doar pentru anumite forme ale bolii, în funcție de localizarea și caracteristicile cordonului fibros.

În anumite situații, tratamentul poate fi etapizat, în funcție de severitatea bolii și de starea țesuturilor. Prima etapă poate consta în eliberarea minim invazivă a cordoanelor fibroase pentru îndreptarea degetului și reducerea tensiunii asupra țesuturilor. Ulterior, dacă este necesar, poate fi realizată o intervenție chirurgicală prin care țesutul afectat este îndepărtat”, se arată în comunicatul emis de Spitalul Clinic de Traumatologie și Ortopedie.

Potrivit instituției, în formele avansate, când țesutul bolnav este extins, iar pielea palmei este afectată sau scurtată, poate fi necesară o intervenție mai complexă, precum dermofasciectomia. În cadrul acesteia sunt îndepărtate țesutul afectat și, dacă este necesar, pielea modificată, zona fiind ulterior acoperită cu o grefă de piele.

„Alegerea metodei de tratament depinde de stadiul bolii, de gradul contracturii și de particularitățile fiecărui pacient. În formele avansate, obiectivul este să eliberăm degetul și să restabilim, pe cât posibil, funcția mâinii. Recomand populației să nu aștepte ca degetul să rămână complet blocat în palmă. Cu cât pacientul se adresează mai devreme medicului, cu atât putem evalua mai bine situația și stabili metoda de tratament potrivită”, transmite dr. Cojocari.

Recuperarea este, de asemenea, o etapă importantă a tratamentului. În funcție de intervenția efectuată, pacientul poate avea nevoie de exerciții și terapie pentru mâini, pentru a recâștiga mobilitatea și a utiliza cât mai bine degetele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul Secției Chirurgia Mâinii a Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie sunt tratate forme severe ale maladiei Dupuytren. În 2025, aici au fost realizate 205 intervenții chirurgicale pentru această afecțiune, potrivit datelor instituției.

#barbati #evoluție #Maladia Dupuytren