Procesul de aprobare a gazoductului Nord Stream 2 din Rusia spre Germania se va prelungi cel mai probabil până în a doua jumătate a anului 2022, a declarat joi, 16 decembrie curent, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei Bundesnetzagentur (BNetzA).

Autoritățile germane așteaptă ca societatea care operează gazoductul, “Nord Stream 2 AG”, cu sediul în Elveția, să prezinte documente pentru a relua procesul de certificare, a declarat președintele BNetzA, Jochen Homann, într-o conferință de presă. Conducta va trebui apoi să fie aprobată și de Comisia Europeană, a spus el, „ceea ce înseamnă că deciziile în acest sens nu vor fi luate în prima jumătate a anului”.

Nord Stream 2 a fost finalizat în septembrie, dar procesul de certificare pentru controversatul gazoduct, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de BNetzA.

Filiala care urmează să opereze partea germană a Nord Stream 2 nu îndeplinește condițiile pentru a fi un „operator de transport independent”. Conducta ar putea fi certificată doar „dacă acest operator ar fi organizat într-o formă legală în conformitate cu legislația germană”, a declarat anterior Agenția Federală de Rețele (Bundesnetzagentur) din Germania.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi. Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Potrivit Gazprom, o cantitate de 5,6 miliarde metri cubi de gaze naturale ar fi putut fi livrată prin Nord Stream 2 până la finele acestui an. Conducta va permite, așadar, dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Însă, proiectul în valoare de 12 miliarde de dolari este afectat de ani de zile de întârzieri și a atras critici dure din partea aliaților Germaniei din estul Uniunii Europene, precum Polonia, și din partea Statelor Unite.

Criticii spun că proiectul va crește dependența Europei de gazul rusesc, iar Ucraina l-a descris ca fiind o „armă geopolitică”.

Săptămâna aceasta, noul guvern german a amenințat că va bloca funcționarea gazoductului în cazul în care Rusia invadează Ucraina, pe fondul alarmei tot mai mari privind mișcările trupelor rusești la graniță.

„În cazul unei noi escaladări, acest gazoduct nu ar putea intra în funcțiune”, a declarat ministrul de externe Annalena Baerbock.

#Nord Sream 2 #viitor

Halfeti este un oraș din Turcia cunoscut pentru trandafirii săi „negri”, cultivați pe malurile Eufratului. Soiul, numit „Karagül”, înflorește cu adevărat negru doar aici, potrivit legendei locale.

Explicația științifică e mai puțin misterioasă: experții spun că florile nu sunt negre în sensul strict, ci au o nuanță de roșu extrem de închis.

„Nu cred că vreo floare așa-zisă neagră este cu adevărat neagră”, spune Michael Marriott, expert internațional în trandafiri. El explică faptul că nuanțele de purpuriu sau roșu foarte închis pot părea negre, mai ales cât timp bobocul e încă închis, iar soarele intens accentuează culoarea.

Guy Barter, horticultor-șef al Royal Horticultural Society din Marea Britanie, e de acord: „Trandafirii negri sunt mai degrabă de un maro foarte închis sau roșu foarte, foarte închis.”

Localnicii au transformat floarea într-un brand al orașului: înghețată, săpunuri și ceaiuri cu trandafir negru. Parfumeria britanică Penhaligon’s și-a numit chiar unul dintre parfumuri „Halfeti”.

Potrivit unei legende locale, o tânără pe nume Vartuhi s-a îndrăgostit de un tânăr orfan, Firat, dar dragostea le-a fost interzisă. Disperați, cei doi s-au aruncat împreună în Eufrat. Din acea zi, spune legenda, trandafirii din Halfeti au început să înflorească negru, în loc de roșu.

Dar orașul nu e cunoscut doar pentru flori. O parte din vechiul Halfeti se află astăzi la câțiva metri sub suprafața apei. Casele de piatră, magazinele și o parte dintr-o moschee veche de aproape două secole au fost înghițite de apă, după construcția barajului Birecik, în anul 2000. Peste 6.000 de localnici au fost nevoiți să se mute, iar aproximativ 40% din localitate a fost acoperită de apă.

„Nu poți aduce cultura înapoi; cultura rămâne sub apă”, declară Erhan Yildirim, cercetător local și ghid, pentru CNN.

Astăzi, vizitatorii vin în Halfeti pentru a vedea rămășițele vechiului oraș, cu barca, cu skijetul sau cu flyboardul, și pentru a admira trandafirii care au făcut orașul celebru în toată lumea.