Dezvoltarea și punerea în aplicare a unui mecanism de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor constituie o premisă vitală în vederea realizării unei veritabile reforme în justiție care va genera rezultate palpabile pe termen mediu și lung. Opinia aparține membrilor grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și a fost transmisă Ministerului Justiției, în contextul anunțului public din 19 octombrie curent, privind inițierea procesului de elaborare a Conceptului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

De la obținerea independenței în anul 1991, Republica Moldova a demarat un proces de tranziție către un sistem de guvernare bazat pe democrație și stat de drept. Unul dintre principalele procese din cadrul acestei tranziții a fost instituirea unei justiții independente, responsabile față de societate. În pofida demarării unor reforme juridice ambițioase în 1995 și 2011 și a unor încercări recente de reformare a sistemului justiției, măsurile de reformă nu au generat rezultatele așteptate de societate, nivelul de încredere a publicului larg în justiție fiind în continuă descreștere. Conform Barometrului Opiniei Publice pentru iunie 2021, circa 64.3% din respondenți nu au încredere în procuratură iar circa 65.5 % nu au încredere în sistemul judecătoresc național. Lipsa finalității pe cauze de rezonanță, multiple investigații jurnalistice privind modul de viață luxos al unor actori din sectorul justiției și averile acestora care nu pot fi justificate, nu fac decât să trezească și mai multe suspiciuni din partea cetățenilor.

Actualmente în sistemul instanțelor judecătorești și în organele procuraturii verificarea integrității, profesionalismului și eticii are loc prin intermediul organelor de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și colegiilor specializate aflate în subordinea acestora. Adițional, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) verifică integritatea și interesele personale ale judecătorilor/procurorilor, membrilor CSM/CSP și a organelor din subordinea acestora. Această formulă de verificare a integrității, profesionalismului și eticii actorilor implicați în actul justiției s-a dovedit a fi însă ineficientă, în special datorită sabotării funcționării acestor organe prin promovarea și numirea în funcții de conducere a acestora a unor persoane vulnerabile în fața intereselor obscure.

Numeroase studii de-a lungul anilor au arătat că selectarea, evaluarea, promovarea și răspunderea disciplinară în sistemul judecătoresc și al procuraturii suferă de legislație imperfectă dar și mai mult de lipsa voinței acestor profesii să se curețe din interior. Astfel, organele de autoadministrare în loc să contribuie la asigurarea independenței, imparțialității, integrității și profesionalismului în sistemele lor au perpetuat status-quo-ul.

Prezenta Opinie preliminară, elaborată de membrii Grupului de Experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, este transmisă în adresa Ministerului Justiției în contextul anunțului public din 19 octombrie 2021, privind inițierea procesului de elaborare a Conceptului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

#IPRE #judecator #justitie #procuror #reforma

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.