Cu mare fast, recent Evghenia Guțul anunța că administrația de la Comrat nu vrea să îl omagieze în 2025 pe Eminescu și va elogia „victoria” armatei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Autoritățile din autonomie au spus că vor lupta cu „rescrierea” istoriei, dar au uitat să relateze despre ce s-a întâmplat după anexarea Basarabiei la URSS și care au fost urmările pentru locuitorii din regiune.

Sugestia pentru întreaga administrație de la Comrat și guvernatoarea Evghenia Guțul este să frecventeze ore suplimentare de istorie.

Potrivit specialiștilor, au existat câteva grupuri de găgăuzi mobilizați în al Doilea Război Mondial. Din Basarabia, rușii au înrolat circa 20.000 de etnici, aceștia fiind chemați să presteze anumite munci în cadrul serviciului militar. Presa locală scrie că persoanele respective au fost încorporate în mare parte între 1944 și 1945 și se ocupau de reconstrucția localităților, dirijau căile ferate sau erau trimise în mine.

Sovieticii considerau găgăuzii și bulgarii drept „popoare nesigure”. Potrivit unui documentar publicat de Europa Liberă, circa 3360 de persoane au fost deportate în perioada sovietică de pe teritoriul actualei autonomii găgăuze. Motivele au fost politice și de clasă, iar noua putere a dus cât de departe putea primarii care au colaborat cu administrația română în perioada interbelică și țăranii care nu au livrat impozitele impuse de stat, sub formă de produse agricole.

Pe lângă represiuni politice, sovieticii au recurs și la foamete organizată. Doar în localitatea Avdarma din Găgăuzia, peste 800 de oameni au murit de foame între 1946 și 1947. Muzeografa din localitate, Olga Trandafilofa, a relatat pentru IPN că în acea perioadă au decedat din cauza lipsei de alimentație circa 25% – 30% dintre locuitorii Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre canibalism în perioada foametei se vorbește și mai puțin. Conform, documentelor desecretizate, între 1946 și 1947, în județul Cahul au fost raportate 16 cazuri când oamenii erau omorâți și mâncați, majoritatea crimelor fiind comise în raioanele Taraclia și Congaz.

Cel mai probabil comemorările nu au nici o legătură cu decizia de la Comrat, iar formațiunea numită sugestiv „Victorie-Pobeda”, dirijată de Ilan Șor, ar vrea să manipuleze cu termenii, pentru a-și face imagine, în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Subiectul războiului a fost întotdeauna unul sensibil, iar politicienii din Moldova l-au folosit pentru a-și empatiza electoratul și a-i obține simpatia.

Cu siguranță, pentru puținii veterani rămași în regiune ar fi importantă comemorarea. Însă acești bătrâni nu au nevoie de „anul victoriei”, de panglici bicolore, de garoafe și cu atât mai mult de declarații făcute neghiob de către unii politicieni, care le vor călca pragul cu echipe de fotografi și cameramani. Ei au nevoie de condiții decente de viață, de pensii care să le ajungă pentru mai mult decât doi metri cubi de lemne și de liniște.

Autoritățile din Găgăuzia ar trebui să se concentreze pe ce au nevoie cetățenii din Găgăuzia. Nu pe ce au nevoie oamenii de la Kremlin!

Iar Evgheniei Guțul îi sugerăm să citească articolul 1 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în care scrie negru pe alb că „Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”.

#Anul Eminescu #Anul Victoriei #Gagauzia #represiuni #URSS

În Gorj, la Bumbești Pițic, există un loc cu adevărat magic – Satul Răsturnat creația unui tânăr antreprenor local, Alexandru. La început a fost o schiță făcută într-un caiet de matematică, apoi a apărut o casă răsturnată care s-a transformat, în câțiva ani, într-un proiect turistic cu șapte căsuțe și un castel al vrăjitoarelor, scrie antena3.ro.

Alex spune că începutul a fost complicat, dar social media l-a ajutat să-și promoveze proiectul. Iar acum pregătește noi investiții și spune că tot ceea ce obține din afacere este reinvestit.

Ideea care a început cu o călătorie în Turcia

Povestea Căsuței Răsturnate începe în 2018, în timpul unei călătorii în Turcia. Alex Luțan – „Ducu”, așa cum îi spun apropiații – a trecut pe lângă un proiect care i-a atras atenția.

Nu l-a vizitat, dar imaginea avea să-i rămână însă în minte. La întoarcerea în țară, terenul pe care îl cumpărase urma să devină locul în care avea să transforme ideea văzută în Turcia într-o construcție neobișnuită.

„Am văzut acest proiect în Turcia, am trecut doar pe lângă el, nu l-am vizitat. Am ajuns în țară, am cumpărat terenul acesta și apoi mi-a venit în minte ideea unei case răsturnate. Am luat un caiet de matematică și am început să fac schițe. Nu aveam studii superioare și nici nu lucrasem vreodată într-un astfel de domeniu, însă lucrasem în construcții încă de la 14 ani. Toate verile mi le petreceam pe șantiere și aveam o idee despre cum se construiește o casă”, a povestit Alex pentru Gorjeanul.

Casa construită după schițele din caiet

Alex a avut schițele, experiența acumulată în construcții și ajutorul câtorva oameni.

„Eu am făcut schițele, am tăiat tot materialul, toate barele de fier, iar apoi am luat un sudor profesionist care să le asambleze. Totul a fost tăiat și apoi montat ca un puzzle, astfel încât fiecare piesă să vină perfect la locul ei. M-au ajutat și doi prieteni foarte buni, Robert și Mădălina. La început nici ei nu știau ce construim. Râdeau și spuneau că probabil facem o tribună”, a explicat el.

Pe măsură ce construcția avansa, misterul a început să dispară. Au apărut pereții, acoperișul, ferestrele și ușile, iar când a fost montată tabla, vecinii au înțeles ce construia, de fapt, Ducu.

Reacțiile nu au fost însă întotdeauna favorabile.

„Cred că Ducu ăsta a luat-o razna”

Într-o comunitate obișnuită cu locuințele tradiționale, o casă construită cu susul în jos părea, pentru mulți, o idee greu de înțeles.

„Fiind într-o zonă de țară, oamenii au început să râdă. «Cum să faci o casă răsturnată? Cine să vină să viziteze o casă răsturnată? Cum să bagi atâția bani într-o casă răsturnată?» Și au început să spună: «Cred că Ducu ăsta a luat-o razna». Părerile au început să curgă, unele mai răutăcioase, altele doar din neîncredere. Dar eu am mers mai departe”, a mărturisit proprietarul.

După finalizarea construcției a urmat însă adevăratul test – să-i convingă pe oameni să intre în ea. Iar primele șase luni au fost, așa cum a spus el, un „eșec total”.

„Pur și simplu, oamenii nu veneau. Nu erau curioși. La început nici nu am luat taxă. Oamenii veneau, vizitau și plecau. Aproximativ 95% plecau foarte mulțumiți, dar mai auzeai din când în când și câte o vorbă că am fost nebun să construiesc casa. După aproximativ o lună am introdus o taxă de 5 lei”.

În primele nouă luni au vizitat construcția aproximativ 1.000 de persoane, iar încasările au fost de aproximativ 5.000 de lei. Pentru o investiție de acest tip, suma era modestă, însă Alex nu a abandonat proiectul.

„Eu simțeam că această idee este ca o sămânță de dovleac care atunci a început să încolțească”, spune el.

Parcul de aventură, proiectul care nu a funcționat

Paradoxal, Căsuța Răsturnată nu fusese gândită inițial drept principala atracție a afacerii. Planul era ca aceasta să reprezinte doar un element al unui proiect turistic mai amplu, al cărui punct central urma să fie un parc de aventură.
Investiția nu a avut însă rezultatul așteptat.

„La început, casa răsturnată reprezenta doar un fel de logo. Motorul afacerii trebuia să fie parcul de aventură. Numai că parcul s-a dovedit a fi un eșec total. Nu era într-o pădure, iar vara era foarte, foarte cald. Nu am reușit să scoatem aproape niciun ban din investiție și a trebuit să abandonăm proiectul și să-l trecem la pierderi”, a povestit Alex.

În timp ce parcul de aventură a fost abandonat, Căsuța Răsturnată a rămas. Iar proiectul avea să primească o nouă șansă odată cu dezvoltarea promovării online.

Social media a dat proiectului un nou impuls

Proprietarul spune că, în timp, a înțeles importanța promovării în mediul online. Iar un reportaj TV a contribuit la creșterea vizibilității proiectului.

„Încet, încet, am început să facem mai multă reclamă și să înțelegem puterea social media. Nu știam la început să ne promovăm și să facem reclamă unde trebuie. După reportaj am primit un nou start puternic. Am început să prindem mult mai multă încredere în ideea noastră și am mers mai departe”.

Căsuța care fusese privită cu scepticism a început să devină cunoscută, iar succesul primei construcții a dus la apariția unei idei mai ambițioase – un sat întreg construit în jurul conceptului de „răsturnat”.

De la Căsuța Răsturnată la Satul Răsturnat

Potrivit lui Alex, reacțiile primite pe TikTok, dar și apariția unor proiecte asemănătoare au contribuit la dezvoltarea noului concept.

„Satul Răsturnat s-a născut dintr-o ambiție. Primeam foarte multe mesaje la clipurile de pe TikTok în care spuneam că avem prima casă răsturnată din România, iar oamenii îmi răspundeau că în Germania există de mai mult timp. În același timp, a apărut și un proiect care semăna cu al nostru. Am fost deranjat la început, dar, privind în urmă, cred că acel lucru m-a făcut să merg mai departe. Concurența, de cele mai multe ori, m-a făcut mai bun, nu mai rău”, a mărturisit el.

Așa a apărut proiectul dezvoltat în Bumbești-Pițic. Dacă prima construcție fusese o casă răsturnată, noul concept avea să reunească mai multe astfel de construcții într-un singur spațiu.

„Eu sunt foarte mândru că am avut ideea de a face un sat răsturnat. Casa răsturnată exista ca idee, dar conceptul de sat răsturnat, cu mai multe căsuțe la un loc, asta este ideea de care sunt cel mai mândru”.

În prezent, Satul Răsturnat are șapte căsuțe care pot fi vizitate. În perioada sărbătorilor de iarnă, complexului i se adaugă și Casa lui Moș Crăciun și Casa lui Grinch.

Investițiile continuă

Proiectul nu pare să fi ajuns la forma finală. Proprietarul spune că lucrează deja la o nouă investiție, ale cărei detalii nu le-a dezvăluit încă, și are în plan amenajarea unui spațiu de joacă pentru copii.

„Noi avem foarte multe idei și visăm foarte mult, însă cea mai mare provocare este partea financiară. Practic, tot ce s-a strâns în acești ani s-a reinvestit. Tot ce se strânge se reinvestește. Lucrăm la noi proiecte și sperăm să vă uimim și în anii următori”, a spus proprietarul Satului Răsturnat.