Cu mare fast, recent Evghenia Guțul anunța că administrația de la Comrat nu vrea să îl omagieze în 2025 pe Eminescu și va elogia „victoria” armatei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Autoritățile din autonomie au spus că vor lupta cu „rescrierea” istoriei, dar au uitat să relateze despre ce s-a întâmplat după anexarea Basarabiei la URSS și care au fost urmările pentru locuitorii din regiune.

Sugestia pentru întreaga administrație de la Comrat și guvernatoarea Evghenia Guțul este să frecventeze ore suplimentare de istorie.

Potrivit specialiștilor, au existat câteva grupuri de găgăuzi mobilizați în al Doilea Război Mondial. Din Basarabia, rușii au înrolat circa 20.000 de etnici, aceștia fiind chemați să presteze anumite munci în cadrul serviciului militar. Presa locală scrie că persoanele respective au fost încorporate în mare parte între 1944 și 1945 și se ocupau de reconstrucția localităților, dirijau căile ferate sau erau trimise în mine.

Sovieticii considerau găgăuzii și bulgarii drept „popoare nesigure”. Potrivit unui documentar publicat de Europa Liberă, circa 3360 de persoane au fost deportate în perioada sovietică de pe teritoriul actualei autonomii găgăuze. Motivele au fost politice și de clasă, iar noua putere a dus cât de departe putea primarii care au colaborat cu administrația română în perioada interbelică și țăranii care nu au livrat impozitele impuse de stat, sub formă de produse agricole.

Pe lângă represiuni politice, sovieticii au recurs și la foamete organizată. Doar în localitatea Avdarma din Găgăuzia, peste 800 de oameni au murit de foame între 1946 și 1947. Muzeografa din localitate, Olga Trandafilofa, a relatat pentru IPN că în acea perioadă au decedat din cauza lipsei de alimentație circa 25% – 30% dintre locuitorii Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre canibalism în perioada foametei se vorbește și mai puțin. Conform, documentelor desecretizate, între 1946 și 1947, în județul Cahul au fost raportate 16 cazuri când oamenii erau omorâți și mâncați, majoritatea crimelor fiind comise în raioanele Taraclia și Congaz.

Cel mai probabil comemorările nu au nici o legătură cu decizia de la Comrat, iar formațiunea numită sugestiv „Victorie-Pobeda”, dirijată de Ilan Șor, ar vrea să manipuleze cu termenii, pentru a-și face imagine, în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Subiectul războiului a fost întotdeauna unul sensibil, iar politicienii din Moldova l-au folosit pentru a-și empatiza electoratul și a-i obține simpatia.

Cu siguranță, pentru puținii veterani rămași în regiune ar fi importantă comemorarea. Însă acești bătrâni nu au nevoie de „anul victoriei”, de panglici bicolore, de garoafe și cu atât mai mult de declarații făcute neghiob de către unii politicieni, care le vor călca pragul cu echipe de fotografi și cameramani. Ei au nevoie de condiții decente de viață, de pensii care să le ajungă pentru mai mult decât doi metri cubi de lemne și de liniște.

Autoritățile din Găgăuzia ar trebui să se concentreze pe ce au nevoie cetățenii din Găgăuzia. Nu pe ce au nevoie oamenii de la Kremlin!

Iar Evgheniei Guțul îi sugerăm să citească articolul 1 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în care scrie negru pe alb că „Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”.

#Anul Eminescu #Anul Victoriei #URSS #represiuni #Gagauzia

O nouă propunere discutată în cadrul NATO ar urma să ofere comandantului suprem al forțelor aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, mai multă flexibilitate în stabilirea nivelului de alertă militară și în redistribuirea sistemelor de apărare, informează știrileprotv.ro.

Statele membre doresc ca, până la summitul liderilor NATO din 7-8 iulie de la Ankara, să îi acorde comandantului militar suprem competențe sporite pentru a răspunde mai rapid amenințărilor aeriene, inclusiv pentru interceptarea dronelor, notează Politico.

Inițiativa vine pe fondul creșterii numărului de incidente de securitate pe Flancul Estic, arată publicația. În ultimii ani, Polonia și România s-au confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor, Estonia a raportat încălcări ale spațiului aerian, iar în Letonia au fost semnalate drone suspecte. Unele dintre aceste incidente au provocat pagube materiale și răniți, generând totodată tensiuni politice în statele afectate.

La finalul lunii mai, o dronă a pătruns pe teritoriul României și a lovit un bloc de locuințe, din Galațio provocând o explozie și un incendiu la ultimul etaj. În urma incidentului, două persoane au fost rănite, iar zeci de locatari au fost evacuați. Autoritățile române au transmis că drona era de proveniență rusă. La aproximativ o săptămână distanță, o dronă maritimă a fost observată în Portul Constanța, unde s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Zona fusese evacuată preventiv, astfel că nu au existat victime, însă explozia a provocat pagube materiale, inclusiv la o hală industrială. Ulterior, autoritățile ucrainene au anunțat că au pierdut controlul asupra mai multor drone, posibil din cauza bruiajului electronic, una dintre acestea ajungând în derivă până în port și activând mecanismul de autodistrugere.

După luni de negocieri, aliații sunt așteptați să aprobe noul mecanism înaintea summitului din iulie. Acesta i-ar permite generalului Grynkewich să redistribuie mai rapid capabilități militare între statele membre și să modifice nivelurile de alertă ale unor echipamente și sisteme de apărare fără a mai solicita aprobări formale din partea fiecărui stat.

În prezent, fiecare țară NATO stabilește propriile reguli privind utilizarea armamentului și a echipamentelor militare aflate pe teritoriul său. Aceste restricții naționale, cunoscute în limbajul Alianței drept „caveate naționale”, sunt considerate de unii aliați un obstacol în calea unei reacții rapide la amenințările aeriene.

Propunerea prevede și integrarea formală a sistemelor NATO de apărare antiaeriană și antirachetă în misiunile de poliție aeriană desfășurate pe Flancul Estic și în alte regiuni ale Alianței, extinzând astfel rolul acestora către misiuni de apărare aeriană.

Discuțiile privind relaxarea restricțiilor naționale sunt în desfășurare de cel puțin din octombrie anul trecut. Potrivit oficialului NATO citat, lansarea unor rachete balistice iraniene către Turcia la începutul acestui an a accentuat nevoia unei abordări comune la nivelul Alianței.

„Statele membre se uită întotdeauna către NATO atunci când o dronă pătrunde în spațiul lor aerian”, a declarat oficialul, adăugând însă că Alianța are nevoie și ca țările membre „să își facă partea lor” prin eliminarea unor restricții naționale.

Conform aceleiași surse, generalul Alexus Grynkewich și-a prezentat propunerile privind creșterea flexibilității operaționale în fața ambasadorilor celor 32 de state membre NATO la începutul acestui an.