Cu mare fast, recent Evghenia Guțul anunța că administrația de la Comrat nu vrea să îl omagieze în 2025 pe Eminescu și va elogia „victoria” armatei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial. Autoritățile din autonomie au spus că vor lupta cu „rescrierea” istoriei, dar au uitat să relateze despre ce s-a întâmplat după anexarea Basarabiei la URSS și care au fost urmările pentru locuitorii din regiune.

Sugestia pentru întreaga administrație de la Comrat și guvernatoarea Evghenia Guțul este să frecventeze ore suplimentare de istorie.

Potrivit specialiștilor, au existat câteva grupuri de găgăuzi mobilizați în al Doilea Război Mondial. Din Basarabia, rușii au înrolat circa 20.000 de etnici, aceștia fiind chemați să presteze anumite munci în cadrul serviciului militar. Presa locală scrie că persoanele respective au fost încorporate în mare parte între 1944 și 1945 și se ocupau de reconstrucția localităților, dirijau căile ferate sau erau trimise în mine.

Sovieticii considerau găgăuzii și bulgarii drept „popoare nesigure”. Potrivit unui documentar publicat de Europa Liberă, circa 3360 de persoane au fost deportate în perioada sovietică de pe teritoriul actualei autonomii găgăuze. Motivele au fost politice și de clasă, iar noua putere a dus cât de departe putea primarii care au colaborat cu administrația română în perioada interbelică și țăranii care nu au livrat impozitele impuse de stat, sub formă de produse agricole.

Pe lângă represiuni politice, sovieticii au recurs și la foamete organizată. Doar în localitatea Avdarma din Găgăuzia, peste 800 de oameni au murit de foame între 1946 și 1947. Muzeografa din localitate, Olga Trandafilofa, a relatat pentru IPN că în acea perioadă au decedat din cauza lipsei de alimentație circa 25% – 30% dintre locuitorii Găgăuziei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Despre canibalism în perioada foametei se vorbește și mai puțin. Conform, documentelor desecretizate, între 1946 și 1947, în județul Cahul au fost raportate 16 cazuri când oamenii erau omorâți și mâncați, majoritatea crimelor fiind comise în raioanele Taraclia și Congaz.

Cel mai probabil comemorările nu au nici o legătură cu decizia de la Comrat, iar formațiunea numită sugestiv „Victorie-Pobeda”, dirijată de Ilan Șor, ar vrea să manipuleze cu termenii, pentru a-și face imagine, în ajunul alegerilor parlamentare din septembrie 2025. Subiectul războiului a fost întotdeauna unul sensibil, iar politicienii din Moldova l-au folosit pentru a-și empatiza electoratul și a-i obține simpatia.

Cu siguranță, pentru puținii veterani rămași în regiune ar fi importantă comemorarea. Însă acești bătrâni nu au nevoie de „anul victoriei”, de panglici bicolore, de garoafe și cu atât mai mult de declarații făcute neghiob de către unii politicieni, care le vor călca pragul cu echipe de fotografi și cameramani. Ei au nevoie de condiții decente de viață, de pensii care să le ajungă pentru mai mult decât doi metri cubi de lemne și de liniște.

Autoritățile din Găgăuzia ar trebui să se concentreze pe ce au nevoie cetățenii din Găgăuzia. Nu pe ce au nevoie oamenii de la Kremlin!

Iar Evgheniei Guțul îi sugerăm să citească articolul 1 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, în care scrie negru pe alb că „Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte componentă a Republicii Moldova”.

#Anul Eminescu #Anul Victoriei #Gagauzia #represiuni #URSS

Prim-ministrul Vasile Tofan solicită simplificarea procedurilor și reducerea birocrației pentru micii producători și antreprenorii artizanali din Republica Moldova. Premierul a discutat despre problemele acestora împreună cu directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Alexandru Manciu, în cadrul unei vizite la o piață cu producători locali.

Potrivit lui Vasile Tofan, regulile trebuie să fie „mai simple și mai proporționale”, astfel încât micii producători să poată activa legal fără a fi împovărați de proceduri și costuri disproporționate.

Premierul a dat drept exemplu producătorii de conserve de casă, care ar trebui să poată livra mai ușor produsele către școli, grădinițe sau spitale din localități. El a menționat că, în unele situații, costul unui certificat poate ajunge să fie mai mare decât cel al livrării propriu-zise.

Tofan a pledat și pentru reducerea controalelor în cazul producătorilor care și-au demonstrat în timp seriozitatea. În acest context, el a afirmat că un mic producător de brânzeturi nu ar trebui să fie supus în mod repetat unor controale, dacă activitatea sa este conformă cu cerințele de siguranță alimentară.

Totodată, premierul consideră că persoanele care vor să testeze rețete noi în propria bucătărie înainte de a deschide o afacere trebuie încurajate, nu descurajate de proceduri birocratice.

Vasile Tofan i-a solicitat directorului ANSA, Alexandru Manciu, să prezinte până la 15 octombrie un pachet amplu de măsuri pentru simplificarea activității micilor antreprenori și producători artizanali.

Premierul a subliniat că procedurile excesiv de complicate pot favoriza importurile și produsele industriale, în detrimentul producătorilor locali, inclusiv al celor care practică agricultura ecologică.

„Statul trebuie să fie un partener pentru cei care muncesc și construiesc aici, acasă”, a transmis Tofan, menționând că regulile trebuie să protejeze consumatorii și siguranța alimentară, fără a crea poveri administrative inutile pentru micile afaceri.