Criza pandemică și cea energetică au lovit dur în imaginea guvernării, chiar dacă cea mai mare realizare a Partidului Acțiune și Solidaritate din anul curent a fost victoria covârșitoare din cadrul alegerilor parlamentare anticipate. De această părere sunt mai mulți analiști politici și experți în materie, expuse în cadrul unei emisiuni televizate de la postul TV public.

Sociologul Dan Dungaciu spune că eșecul sistemului de drept din Republica Moldova este incapacitatea procuraturii de a oferi finalitate pe dosarele care-l au în calitate de protagonist pe liderul PSRM Igor Dodon. Dungaciu, spune că tergiversarea de către organele de drept a dosarelor ce-l vizează pe fostul președinte Igor Dodon reprezintă o lovitură în imaginea guvernării care a militat în campania electorală pentru lupta cu corupția și reforma justiției. Potrivit lui Dungaciu, lipsa unei finalități pe aceste dosare denotă o incapacitate a sistemului justiției de a fi reformat.

„În Republica Moldova nu există opoziție politică, există opoziție de fațadă. La tot ce s-a întâmplat în Republica Moldova, opoziția a fost, practic, inexistentă. Unul dintre paradoxurile care se văd de la București este că șeful opoziției, Igor Dodon, se plimbă liber prin Republica Moldova, în ciuda faptului că majoritatea campaniei electorale a fost creată în jurul unor scene cu Plahotniuc-Dodon. În ce țară europeană sau cu pretenții europene își poate imagina cineva că pe un fost președinte care a stat la masă cu cel mai mare corupt, nu-l întreabă nimeni care au fost consecințele acelor discuții? Vedem o timiditate a organelor de resort din Republica Moldova în plină campanie anticorupție de a ținti singurul cap al lui Moțoc, care a mai rămas în Republica Moldova”, a spus sociologul român Dan Dungaciu, în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune, scrie IPN.

În același timp, comentatorii politici de la Chișinău spun că cea mai mare realizare a partidului de guvernare este scorul istoric obținut la alegerile din 11 iulie. Totuși, potrivit lor, crizele cu care se confruntă Republica Moldova erodează rapid imaginea PAS.

„Cu victoria la alegerile anticipate s-a terminat vântul prielnic care bătea în pânzele corăbiei PAS și Maiei Sandu și s-a început o perioadă extrem de complicată când deja nu mai există conjuncturi prielnice, favorabile. Crizele au început să vină una după alta. Criza pandemică s-a agravat, criza energetică a agravat situația economică, socială. Toate aceste lucruri au făcut ca PAS să iasă din acest an nu doar cu victoria la parlamentare, dar și cu probleme care-i afectează grav imaginea”, a spus comentatorul politic Anatol Țăranu.

Nicolae Negru consideră că, actuala guvernare deja și-a dat seama că promisiunile PAS în campania electorală lovesc acum ca un bumerang în propria imagine, fapt ce știrbește din popularitatea partidului și a liderilor acestuia.

„Ștacheta a fost ridicată extrem de sus în această campanie electorală. Cred că guvernarea deja și-a dat seama că prea multe promisiuni pot lovi ca un bumerang în propria imagine și popularitate și s-a mers doar pe anumite direcții. A apărut componenta geopolitică și ușor-ușor a devenit clară direcția de dezvoltare. Dar criza energetică i-a încurajat pe reprezentanții opoziției să atace guvernarea, să-i clatine barca. Opoziția a început iar să vorbească despre alegeri parlamentare anticipate, iar acest lucru induce iar un sentiment de instabilitate. Alegerile anticipate pe care le prorocește opoziția vin în consens cu mișcările de la Kremlin”, a spus comentatorul politic Nicolae Negru.

Amintim că, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 63 de mandate, Blocul PCRM-PSRM – 32 de mandate, iar Partidul Politic Șor – 6 mandate. Potrivit ultimelor sondaje de opinie publică, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, aceleași entități politice s-ar regăsi în viitorul Legislativ.

#Anatol Taranu #Dan Dungaciu #Nicolae Negru #PAS

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană va răspunde atacurilor hibride atribuite Rusiei, după ce Germania a acuzat oficial Moscova pentru incidentul cu drone de la aeroportul din Leipzig . Von der Leyen se va întâlni miercuri, 2 septembrie, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta un răspuns coordonat, scrie antena3.ro.

Șefa Comisiei Europene și-a exprimat „solidaritatea deplină” cu Germania, după ce autoritățile de la Berlin au anunțat luni că Rusia se află în spatele incidentului petrecut în august.

„Vom menține Uniunea Europeană unită în fața acestor acțiuni tot mai grave și mai intense”, a transmis von der Leyen pe X. „Guvernul german a luat măsuri ferme. Iar mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns clar”, a adăugat ea.

Întâlnirea dintre von der Leyen și Mark Rutte a fost stabilită într-un termen scurt, a confirmat marți purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho. Discuțiile vor avea loc și în contextul în care UE și NATO încearcă să își consolideze cooperarea în domeniul apărării.

Un oficial NATO a declarat pentru Euronews că principala temă va fi coordonarea mai strânsă în fața amenințărilor hibride.

Mark Rutte a transmis la rândul său că NATO este alături de Germania și că „dovezile sunt clare” în ceea ce privește responsabilitatea Rusiei.

„NATO va continua să își întărească capacitatea de descurajare și apărare a tuturor aliaților împotriva oricărei amenințări, inclusiv a acțiunilor ostile precum cele văzute la Leipzig și în alte zone ale Alianței”, a spus el.

Kaja Kallas: „În mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că Rusia recurge tot mai des la incidente hibride care implică inclusiv acțiuni fizice, cu scopul de a intimida statele europene și de a le determina să reducă sprijinul pentru Ucraina.

„Nu vor reuși”, a spus Kallas după o reuniune a miniștrilor Apărării desfășurată în Wicklow, Irlanda.

Ea a adăugat că riscurile sunt tot mai mari și că „în mod clar, nu facem suficient pentru a opri asta”.

Ministrul irlandez de Externe, Helen McEntee, a declarat că sprijinul pentru Ucraina și menținerea presiunii asupra Rusiei vor rămâne priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE. Aceasta a amintit de incidente raportate recent de România, Letonia, Estonia și Germania, unde au fost semnalate incursiuni sau amenințări atât în spațiul aerian, cât și pe teritoriul statelor respective.

România și Estonia au raportat marți noi incursiuni cu drone. Tot marți, mai multe dispozitive explozive improvizate au fost găsite în apropierea unei termocentrale pe cărbune din Germania.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a avertizat că Europa trebuie să se pregătească pentru noi operațiuni hibride rusești.

„Testează permanent acest prag, încearcă să vadă unde este linia roșie”, a spus Pevkur, adăugând că statele europene trebuie să își păstreze „mintea foarte limpede” în fața acestor provocări.

Precizăm că, marți, 1 septmebrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul a anunțat că Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.