Țara care interzice cetățenilor străini nevaccinați să-i calce teritoriul

Călătorii străini nevaccinați împotriva COVID-19, chiar și cu un test negativ, nu mai pot intra în Finlanda. Este una dintre măsurile prin care guvernul încearcă să contracareze un val de infectări provocate de noua tulpină Omicron. Doar călătorii străini cu un test COVID-19 negativ care pot dovedi o vaccinare completă sau o infecţie anterioară au voie să intre, a anunţat Ministerul de Interne după o şedinţă de guvern.

Un purtător de cuvânt al poliţiei de frontieră a confirmat că străinii nevaccinati vor fi respinşi, cu excepţia cazului în care aceştia au sub 16 ani sau nu apar pe o listă de excepţii (rezidenţi în Finlanda, lucrători esenţiali, diplomaţi etc.).

”Indiferent de originea cetăţeanului străin, toată lumea trebuie să prezinte un certificat de vaccinare şi un test negativ în mai puţin de 48 de ore”, a declarat pentru AFP Tomi Kivenjuuri, un responsabil al gărzilor de frontieră finlandeze.

Întrebat dacă străinilor nevaccinaţi care nu beneficiază de excepţiile prevăzute de guvern li se va refuza intrarea în Finlanda, acesta a răspuns: ”da”.

Cetăţenii Uniunii Europene sunt şi ei afectaţi de măsura care a intrat în vigoare la 14:00 GMT şi care se aplică persoanelor născute înainte de 2005 până la 31 decembrie, apoi persoanelor născute înainte de 2006.

Personalul sanitar şi din transport, motive familiale imperioase sau chiar persoanele care necesită asistenţă umanitară sunt, de asemenea, incluse pe lista excepţiilor, precum şi anumiţi rezidenţi din zona de frontieră cu Suedia şi Norvegia.

Amintim că Finlanda a anunţat că va cere un test negativ din 28 decembrie pentru toţi călătorii, chiar şi cetăţeni ai UE şi vaccinaţi, pentru a opri creşterea cazurilor de covid legate de valul variantei Omicron. Dar această măsură a fost detaliată după o reuniune de guvern în cursul după-amiezii.

#Finlanda #nevaccinaţi #interzis

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a oferit detalii marți seara, 14 ianuarie curent, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova despre planurile de construire a celor nouă poduri de peste Prut. Proiectul include importante infrastructuri menite să conecteze mai bine Republica Moldova de România și alte state ale Uniunii Europene.

România construiește patru poduri noi peste Prut. Unde vor fi amplasate și în ce stadiu sunt proiectele

Ministrul a subliniat că, dintre aceste poduri, cel mai avansat este „Podul Unirii” de la Ungheni, simbolic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

„Cel mai avansat pod dintre toate aceste poduri, evident este Podul Unirii de la Ungheni. El este simbolic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului pentru că în 1991, acolo s-a început cu Podul de Flori. Vorbeam cu colegii de la Ministerul Infrastructurii că ar fi bine să îl numim Podul Unirii, pentru că el are o denumire a sa. La fel să vorbim cu arhitecți atunci când îl vor proiecta, partea aia de palier, să-l facă simbolic în haina națională, în covoare tradiționale românești. Acest pod ar trebui să aibă componente etno-folclorice ale românilor din toate părțile geografice ale României, să fie un tot întreg și să reprezinte românii de pretundineni în acest pod”, a spus oficialul.

El a menționat că proiectul pentru „Podul Unirii” este finalizat deja, iar autorizațiile de construire sunt în curs de eliberare.

„Sperăm să începem cât de curând, pentru că proiectul este gata. Se eliberează autorizația de construire. Contează să îl începem și eu cred că la tempoul pe care l-au luat companiile de construcție din România, cred că va merge bine. Acum noi lucrăm la eliberarea autorizației de construire și a certificatului de urbanism și autorizația de construire ulterior pe segmentul din partea Republicii Moldova. Eu cred că noi, cu pași rapizi, vom merge spre interconectarea Republicii Moldova”, a adăugat ministrul.

Vladimir Bolea a subliniat că, până în 2021, nu se discutase despre construcția de poduri noi, iar acum, prin aceste proiecte, se va realiza o interconectare semnificativă nu doar cu România, dar și cu Uniunea Europeană.

„Vreau să accentuez că, până în 2021, nici nu se vorbea despre poduri. Nici măcar nu se schimba asflatul pe podurile existente și acum vorbim despre construcții, despre interconectarea Republicii Moldova. Noi când vorbim despre construcția podurilor peste Prut, pentru noi, are o dublă semnificație. Una, că noi ne interconectăm la UE și doi, ne interconectăm cu România. Se întâmplă două lucruri adevărate, autentice, nu vorbite, nu metaforic, dar la propriu. Lucrul acesta este în interesul românilor de pretutindeni și, în mod deosebit, cetățenilor din R. Moldova care prin aceste poduri pot vizita, pot lucra, își pot desfășura activitățile”.