Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

21,750 milioane de euro vor ajunge în caznaua statului. Banii, alocați pentru creșterea eficienței energetice

03 Dec. 2021, 11:05
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
03 Dec. 2021, 11:05 // Economie //  Realitatea.md

Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Despre asta anunță reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, într-un comunicat de presă.

Potrivit MIDR, donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P.

Suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro.

„Prin noile contribuții anunțate de către Germania, Norvegia, Suedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro, sub formă de grant, pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile. Suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova”, se arată în comunicat.

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan, a mulțumit donatarilor pentru sprijinul financiar acordat, subliniind că proiectele finanțate din Fondul E5P vor fi implementate în concordanță cu cele mai bune practici aplicate la nivelul UE, pentru a face țara noastră mai puțin expusă la riscuri externe și pentru a consolida reziliența în domeniul energetic.

„Avem încredere că datorită sprijinului instituțiilor financiare internaționale și al Fondului E5P, Republica Moldova va putea transpune principiile dezvoltării durabile în toate domeniile de interes pentru țara noastră – eficientizarea energetică a edificiilor publice și rezidențiale, ameliorarea sistemului de termoficare, promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, gestionarea și reciclarea deșeurilor, modernizarea transportului public ș.a.”, a declarat Constantin Borosan.

La moment, granturile acordate de E5P sunt utilizate pentru cofinanțarea în Republica Moldova a proiectului de gestionare a deșeurilor solide în municipiul Chișinău, cât și pentru proiectul de eficiență energetică, implementat în cadrul modernizării sistemului de termoficare a SA „CET Nord” din municipiul Bălți.

E5P reprezintă un fond cu capital de peste 200 milioane de euro gestionat de BERD, destinat pentru promovarea investițiilor în domeniul eficienței energetice în țările din Parteneriatul Estic. Fondul susține cu granturi, la levierul 1:4, creditele în domeniul eficienței energetice oferite de instituțiile financiare implementatoare: Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Banca Nordică pentru Investiții (NIB), Corporația Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), Consiliul Băncii Europene pentru Dezvoltare (CEB), Grupul Băncii Mondiale și Grupul KfW.

Aceasta înseamnă că investițiile atrase suplimentar în proiecte de eficiență energetică se majorează de patru ori în raport cu resursele alocate prin Fondul E5P.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.