Proiectul noului Cod electoral a fost aprobat în prima lectură, astăzi, 28 iulie în ședința Parlamentului cu scopul perfecționării cadrului legislativ electoral și a celui conex, inclusiv prin soluționarea deficiențelor indicate de Curtea Constituțională în adresele sale, respectarea opiniilor Comisiei de la Veneția și OSCE/ODIHR, implementarea recomandărilor formulate de misiunile naționale și internaționale de observare a alegerilor.

Printre propunerile autorilor se numără posibilitatea ca, în situații excepționale, cum ar fi pandemie, stare de urgență, în unele circumscripții electorale, alegerile să se poată desfășura pe parcursul a două zile (sâmbătă și duminică), prin derogare de la regula generală. Acest lucru urmează să fie stabilit prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor.

De asemenea, inițiativa legislativă vizează finanțarea activității grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale. Astfel, se va limita posibilitatea efectuării donațiilor în numele unor terțe persoane, prin plafonarea acestora din suma venitului anual al donatorului și sancționarea contravențională a persoanelor care comit abateri.

Proiectul de lege mai oferă claritate în procedurile aferente modului de examinare și soluționare a contestațiilor, prin corelarea prevederilor Codului administrativ cu cele ale Codului electoral, în vederea înlăturării carențelor.

Referitor la alegerile parlamentare, autorii proiectului propun extinderea până la 111 a numărului maxim de persoane, care pot fi incluse în lista de candidați a unui partid politic sau bloc electoral. De asemenea, lista de candidați va putea fi modificată cu cel târziu zece zile până la data alegerilor.

Documentul mai propune revizuirea condițiilor speciale pentru candidații la funcția de primar. Astfel, vârsta minimă necesară va fi redusă de la 25 la 23 de ani. Totodată, candidații la funcția de primar vor trebui să aibă studii medii generale, studii medii de specialitate sau studii superioare.

Prevederile noului Cod electoral urmează să fie supuse, în continuare, consultărilor publice, după care proiectul de lege va fi propus spre adoptare în plenul Parlamentului.

Opoziția parlamentară a criticat inițiativa legislativă, fiind indignată de mai multe modificări care s-au propus a fi introduse în lege.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #CEC #Cod electoral #critica #deputati #opozitie

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.