Opoziția parlamentară cere instituirea unui moratoriu asupra privatizărilor pe perioada desfășurării investigațiilor privind administrarea patrimoniului public și a întreprinderilor de stat. Declarația a fost făcută de deputatul PSRM Vlad Bătrîncea, în debutul ședinței Parlamentului.

Potrivit lui Bătrîncea, deputații din opoziție au constituit o comisie de anchetă privind activitatea de administrare a patrimoniului public și a întreprinderilor de stat. El a menționat că, în paralel, sunt în desfășurare și mai multe investigații jurnalistice pe acest subiect.

„Fracțiunea socialiștilor a transmis, sau va transmite imediat colegilor din fracțiunile parlamentare, proiectul de hotărâre a Parlamentului privind introducerea unui moratoriu asupra privatizărilor”, a declarat Vlad Bătrîncea.

Deputatul a precizat că moratoriul ar urma să fie valabil pe perioada desfășurării anchetelor, până când rezultatele acestora vor fi transmise organelor de drept, iar instituțiile competente se vor expune asupra situațiilor investigate.

„Astfel încât statul Republica Moldova să fie asigurat că nu se întâmplă absolut nimic până ce ancheta sau rezultatele anchetelor nu vor fi transmise organelor de drept și până ce organele de drept nu se vor expune pe marginea diferitor situații”, a mai spus deputatul PSRM.

Bătrîncea a solicitat colegilor parlamentari să studieze inițiativa până săptămâna viitoare.

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#moratoriu #opozitia #privatizare

Achiziţionarea online a unui bilet de avion nu înseamnă că instanţa de la locul de reşedinţă al pasagerului care a achiziţionat biletul este competentă să soluţioneze acţiunea de solicitare de despăgubire în cazul pierderii bagajelor, a decis joi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE).

Cazul se referă la o pasageră care a cumpărat un bilet de avion pentru un zbor Madrid – Barcelona al companiei aeriene Vueling Airlines. Ea a cumpărat biletul de la domiciliul său din Fuenlabrada, în Madrid, prin intermediul unei platforme independente de vânzări online. La aeroportul din Madrid, pasagera a adăugat înregistrarea bagajelor ca serviciu suplimentar la zbor. Bagajele au fost ulterior pierdute. Pasagera afectată a depus o cerere de despăgubire la o instanţă din Fuenlabrada, care a întrebat CJUE dacă se poate considera competentă, deoarece este locul de reşedinţă al pasagerului, de unde îşi rezervase zborul online, scrie Agerpres.

Instanţa cu sediul la Luxemburg a răspuns că reşedinţa pasagerului nu poate fi echivalată cu locul în care se află biroul transportatorului prin intermediul căruia a fost încheiat contractul şi, prin urmare, este insuficientă pentru a conferi competenţă instanţei de la domiciliul pasagerului.

Mai concret, CJUE subliniază printre altele că ar fi contrar obiectivului unui echilibru echitabil între interesele consumatorilor şi cele ale operatorilor de transport aerian, precum şi celui al previzibilităţii şi al securităţii juridice să se considere că, din cauza vânzării online de servicii de transport aerian, aceşti operatori de transport trebuie să suporte riscul de a fi acţionaţi în justiţie oriunde în lume unde este disponibilă oferta online, inclusiv în locuri în care nu dispun de nicio prezenţă fizică sau care nu au nicio legătură cu transportul în cauză.

În plus, în cursul lucrărilor pregătitoare ale Convenţiei de la Montreal, numeroase delegaţii şi-au exprimat opoziţia faţă de adăugarea unui criteriu de atribuire a competenţei care să corespundă domiciliului sau reşedinţei principale şi permanente a pasagerului. Prin urmare, domeniul său de aplicare a rămas limitat la cazurile de deces sau de vătămare a pasagerului.

CJUE a clarificat în continuare că normele Convenţiei de la Montreal se aplică şi zborurilor între două aeroporturi din acelaşi stat membru, având în vedere că legislaţia UE şi-a extins domeniul de aplicare pentru a include astfel de rute interne. De asemenea, CJUE a statuat că, întrucât transportul bagajelor constituie un serviciu auxiliar, contractul relevant pentru determinarea instanţei competente este contractul de transport aerian al pasagerului.