Autoritățile unui oraș din Spania au anunțat că vor da mii de euro oamenilor pentru a se muta acolo, dar cu anumite condiții. Acest oraș este vizitat de turiști din toată lumea.

În încercarea de a stimula economia locală și de a atrage turiștii, orașul spaniol Ponga, din Asturias, oferă cuplurilor aproximativ 3000 de euro pentru a se muta acolo, precum și încă 2966 de euro pentru fiecare copil înregistrat în oraș. Singura condiție este ca ei să stea aici cinci ani.

O altă țară a pregătit 500.000 de bilete de avion gratuite pentru vacanță. Românii vor putea să petrecea câteva zile în orașul Hong Kong din China. Inițiativa se numește „Hello Hong Kong”, iar scopul ei este de a promova turismul.

Turiștii care vor să viziteze pe gratis Hong Kong trebuie să intre pe pagina World of Winners. Biletele de avion gratuite au fost distribuite de la 1 martie 2023 pentru cetățenii din Asia de Sud-Est, de la 1 aprilie 2023 pentru cetățenii din China continentală și de la 1 mai 2023 pentru cetățenii din Europa.

Consiliul Mondial al Călătoriilor și Turismului (WTTC) a anunțat că turismul din China începe să își revină, chiar dacă s-a confruntat cu mari pierderi în pandemie. Trei orașe din China – Beijing, Shanghai și Guangzhou – au ajuns în top 10 pentru 2022. Sanya, o destinație balneară de pe insula însorită Hainan din sudul Chinei, și Macao au fost menționate ca fiind locuri de urmărit în viitor.

Orașul beneficiază de aproximativ 2.000 de ore de soare în fiecare an, față de cele 1.387 de ore de soare pe care le regăsiți în zone precum Marea Britanie. Autoritățile din orașul Ponga sunt gata să primească cât mai mulți britanici.

Ponga se află în nord-vestul Spaniei și este cunoscut pentru munții săi frumoși, siturile religioase și arhitectura medievală unică. Este foarte aproape Ponga și orașul Gijon, care are și plajă, un port, plus mai multe atracții, cum ar fi magazine și o sală de concerte.

Ponga se află în apropierea unui parc natural, unde vin turiștii din toată lumea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani #oras #Spania #turisti

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.