Vladimir Putin a anunțat joi că a utilizat o nouă rachetă balistică hipersonică, numită Oreșnik, în Ucraina. Deși detaliile tehnice specifice ale acestei rachete nu au fost dezvăluite, liderul rus a declarat că „în prezent, nu există o metodă de contracarare” pentru aceasta. Există informații conform cărora această armă poate cuprinde o rază de acțiune de până la 5.500 de kilometri, astfel având capacitatea de a lovi orice țintă din Europa, scrie digi24.ro.

Mark Cancian, consilier senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a subliniat că nu este vorba despre o rachetă intercontinentală.

Despre 9M729 Oreșnik se știe că nu este o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), ci o rachetă convențională. Deși informațiile oficiale sunt încă limitate în Rusia, Putin a oferit câteva detalii, afirmând că noua rachetă poate atinge viteze de Mach 10, echivalentul a zece ori viteza sunetului, adică până la 3 km pe secundă.

Primele elemente privind această rachetă au fost cunoscute de Statele Unite încă din vremea președintelui Obama. În 2014, administrația Obama a început să suspecteze Rusia că încalcă Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat în 1987, și că dezvolta noi rachete care ar putea transporta încărcături nucleare. Negocierile nu au dus la un rezultat favorabil, astfel că, în octombrie 2018, Donald Trump a decis retragerea SUA din tratat, acuzând Rusia de încălcări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La acel moment, specialiștii au raportat că decizia SUA a fost influențată de proiectul Novator 9M729, o rachetă ce putea fi lansată de pe aceeași platformă ca racheta Iskander, dar cu capacitatea de a transporta atât focoase convenționale, cât și nucleare. Este posibil ca Rusia să fi dezvoltat ulterior această rachetă pentru a atinge o rază de acțiune de 5.500 de kilometri.

În cadrul discuțiilor despre racheta misterioasă, șeful serviciilor de informații americane, Daniel Coats, a acuzat Rusia că „ascunde adevărata natură a testelor și capacitățile tehnice ale noii rachete”. Coats a descris, de asemenea, cum Rusia a profitat de faptul că Tratatul privind Forţele Nucleare nu interzice testarea rachetelor pentru forțele navale sau aeriene.

#Oreșnik #racheta #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.