Ministrul Economiei, Eugen Osmochesu, afirmă că Republica Moldova are potențialul de a înregistra o creștere economică de 3–4% peste scenariul actual, dacă vor fi implementate reformele prioritare privind dereglementarea și stimularea investițiilor. Oficialul a respins percepția potrivit căreia interesul investitorilor ar fi scăzut din cauza contextului geopolitic, scrie bani.md.

„Eu spun că nu este chiar adevărat. Interesul investitorilor este unul sporit. Chiar în aceste zile am discutat cu mai multe potențiale companii care își doresc prezența în Republica Moldova, inclusiv în contextul situației geopolitice actuale”, a declarat ministrul.

Întrebat despre identitatea companiilor interesate, Osmochesu a refuzat să ofere nume, invocând caracterul confidențial al discuțiilor.

„Nu vă pot da nume, pentru că sunt discuții la nivel inițial. Trebuie să păstrăm discreția în raport cu statele relevante, dar vă pot spune că interes există inclusiv în domenii strategice — apărare, energie și alte sectoare importante pentru securitatea națională și stabilitatea noastră economică.”

Ministrul a subliniat că principalii factori de atracție pentru investitori sunt predictibilitatea legislativă și juridică, nu costurile reduse.

„Nu văd un impediment existențial pentru investitori să vină într-o țară unde costurile sunt mai mari. Contează predictibilitatea și cadrul juridic stabil, pe care îl construim prin clarificarea regulilor de joc pentru companii”, a spus el.

Osmochesu a anunțat că ministerul lucrează la două pachete de reforme pentru dereglementare, care ar reduce circa 20 de acte normative considerate restrictive pentru mediul de afaceri.

„Numai din reducerea birocrației putem obține o creștere de 3% din PIB. Alte 2% pot veni din stimularea consumului intern, dacă vom promova mai intens produsele locale”, a precizat ministrul.

Potrivit estimărilor Ministerului Economiei, aplicarea măsurilor propuse ar permite Republicii Moldova să atingă o creștere totală de până la 4% din PIB, prin combinarea reformelor structurale, a stimulentelor fiscale și a atragerii de noi investiții în sectoarele strategice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Eugen Osmochescu #investitori #PIB

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.