După desigilarea unui pachet expediat din Grecia, procurorii au stabilit că Vladimir Plahotniuc deținea mai multe cărți de identitate și permise de conducere emise de diferite state, printre care Vanuatu, Irak, Federația Rusă, România, Bulgaria și Ucraina. Documentele conțin fotografia lui Plahotniuc, dar sunt eliberate pe identități diferite, a precizat procurorul Alexandru Cernei după ședința de judecată de miercuri 21 ianuarie.

În acest context, procurorul a anunțat marți despre inițierea unui nou proces penal pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Declarațiile au fost făcute marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul ședinței în care a fost examinată cererea de prelungire a arestului preventiv pe numele lui Plahotniuc, deținut în prezent în Penitenciarul nr. 13.

Potrivit procurorului, actele au fost ridicate de autoritățile elene din locuința închiriată de Plahotniuc în capitala Greciei, iar dispozitivele electronice depistate au fost transmise experților pentru examinare. În baza acestor documente, au fost inițiate dosare penale atât în Grecia, cât și în România.

Amintim că Vladimir Plahotniuc este cercetat și într-un episod din dosarul „Frauda bancară”, aflat pe rol din 2023, fiind acuzat de obținerea frauduloasă a circa 39 de milioane de dolari și 3 milioane de euro. Alte patru dosare penale pe numele său se află în faza de urmărire penală.

Victor Bodiu nu răspunde, iar Marian Lupu – de negăsit. Noi detalii despre martorii din dosarul lui Plahotniuc

#Alexandru Cernei #Plahotniuc #procuror #dosar

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali