După desigilarea unui pachet expediat din Grecia, procurorii au stabilit că Vladimir Plahotniuc deținea mai multe cărți de identitate și permise de conducere emise de diferite state, printre care Vanuatu, Irak, Federația Rusă, România, Bulgaria și Ucraina. Documentele conțin fotografia lui Plahotniuc, dar sunt eliberate pe identități diferite, a precizat procurorul Alexandru Cernei după ședința de judecată de miercuri 21 ianuarie.

În acest context, procurorul a anunțat marți despre inițierea unui nou proces penal pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Declarațiile au fost făcute marți, 20 ianuarie 2026, în cadrul ședinței în care a fost examinată cererea de prelungire a arestului preventiv pe numele lui Plahotniuc, deținut în prezent în Penitenciarul nr. 13.

Potrivit procurorului, actele au fost ridicate de autoritățile elene din locuința închiriată de Plahotniuc în capitala Greciei, iar dispozitivele electronice depistate au fost transmise experților pentru examinare. În baza acestor documente, au fost inițiate dosare penale atât în Grecia, cât și în România.

Amintim că Vladimir Plahotniuc este cercetat și într-un episod din dosarul „Frauda bancară”, aflat pe rol din 2023, fiind acuzat de obținerea frauduloasă a circa 39 de milioane de dolari și 3 milioane de euro. Alte patru dosare penale pe numele său se află în faza de urmărire penală.

Victor Bodiu nu răspunde, iar Marian Lupu – de negăsit. Noi detalii despre martorii din dosarul lui Plahotniuc

#Alexandru Cernei #dosar #Plahotniuc #procuror

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china