Operatorul rețelei electrice din Spania a respins acuzațiile potrivit cărora energia solară ar fi cauza celei mai grave pene de curent din istoria recentă a țării. Între timp, premierul Pedro Sánchez se confruntă cu presiuni crescânde pentru a explica defecțiunea.

În urma întreruperii, care a afectat transportul feroviar, a dus la închiderea unor aeroporturi și a blocat persoane în ascensoare, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de lipsa investițiilor într-un sistem din ce în ce mai dependent de surse regenerabile intermitente, precum solară și eoliană.

Premierul a anunțat o anchetă guvernamentală și a cerut explicații din partea companiilor private care furnizează energie rețelei naționale. Deși nu a exclus ipoteza unui atac cibernetic, operatorul parțial de stat REE a infirmat această variantă.

Incidentul are loc într-un moment delicat, în care autoritățile încă gestionează impactul politic al inundațiilor catastrofale din estul și sudul Spaniei de anul trecut, soldate cu peste 220 de victime.

Potrivit REE, două căderi de producție în stații din sud-vestul țării au declanșat problema, dar locațiile exacte și cauzele rămân necunoscute. Beatriz Corredor, președinta REE și fost ministru socialist, a declarat pentru Cadena SER că nu sursele regenerabile sunt de vină, subliniind stabilitatea actuală a acestor tehnologii și excluderea oricărei intenții de demisie.

Înainte de prăbușirea sistemului, energia solară genera 53% din electricitatea Spaniei, energia eoliană 11%, iar sursele stabile precum nucleară și gazul, 15%. În 2024, ponderea regenerabilelor a ajuns la 56%, față de 43% în urmă cu un deceniu, cu un obiectiv de 81% până în 2030.

Ministrul Energiei, Sara Aagesen, a dat termen până miercuri seară companiilor de energie să transmită date detaliate despre cele cinci secunde critice care au dus la deconectarea Spaniei de la rețeaua europeană.

O sursă din industrie a explicat că, în ziua incidentului, a lipsit energia de rezervă din surse stabile, precum gazul sau energia nucleară, ceea ce a dus la un dezechilibru major și la căderea sistemului. Problema a fost nu atât prezența regenerabilelor, cât lipsa generării sincrone care să asigure echilibrul rețelei.

Opoziția îl acuză pe Sánchez de întârzierea explicațiilor și cere o anchetă parlamentară independentă. Conservatorul Miguel Tellado a afirmat că, în lipsa unui atac cibernetic, responsabilitatea revine REE, companie cu capital de stat și conducere numită politic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Executivul a solicitat „colaborare și transparență maximă” din partea companiilor energetice private. Iberdrola, cel mai mare furnizor de energie din Spania, a transmis că nu a fost implicată în cauzarea incidentului și că responsabilitatea explicării situației revine REE.

Guvernul estimează investiții de circa 52 de miliarde de euro până în 2030 pentru modernizarea rețelei electrice, în contextul creșterii cererii din partea centrelor de date și a vehiculelor electrice. Fostul președinte REE, Jordi Sevilla, a avertizat că renunțarea accelerată la energia nucleară ar putea afecta capacitatea rețelei de a gestiona instabilitatea surselor regenerabile.

#acuzatii #pana de curent #Spania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.